Semnal de alarmă: românii iau antibiotice prescrise de „doctor” Google

Elena Marinescu 18/11/2019 | 17:58 Timp Liber
Semnal de alarmă: românii iau antibiotice prescrise de „doctor” Google

Peste 4,5 milioane de români au tratat în ultimul an cel puţin o dată răceala manifestată cu durere în gât cu antibiotice şi peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic.

Este concluzia alarmantă a unui celui mai nou studiu realizat de Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei. Cercetarea realizată în luna octombrie a acestui an relevă că o treime dintre cei care au consumat antibiotic fără prescripţie de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor, apelând la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe Internet.

„Dezvoltarea alarmantă a rezistenţei bacteriene ne supune pe oricare dintre noi riscurilor de a dezvolta infecţii grave care să nu mai poată fi tratate. Greşelile aparţin pacientului care face automedicaţie cu antibiotic la primul semn de răceală, medicilor care prescriu cu uşurinţă antiinfecţioase pentru simple viroze sau dureri în gât şi uneori uşurinţei cu care se pot procura aceste medicamente din farmacii. Roşul în gât, secreţiile nazale şi nasul înfundat nu au nevoie de tratament antibiotic”, avertizează prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, din partea Societăţii Române de Rinologie, citat într-un comunicat de presă.

Estimări sumbre: 10 milioane de decese

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, mai bine de 700.000 de oameni pierzând anual lupta cu bolile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

Experţii susţin că acest fenomen necesită acţiune din partea tuturor sectoarelor de guvernare, precum şi a fiecăruia dintre noi. Luarea unor măsuri pentru oprirea creşterii nivelului rezistenţei la antibiotice este crucială atât pentru medic, cât şi pentru pacient. În lipsa unor măsuri, se anticipează că, până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta va fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD.

Conform Centrului European de Control al Bolilor, citat de Agerpres, România se află pe locul trei între statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte impactul infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice.

„O mare parte dintre români apreciază remediile tradiţionale pentru răceala cu durere în gât şi optează pentru ele ca adjuvant. Totuşi, convingerea eronată că antibioticul este panaceu universal şi dorinţa de a avea o vindecare rapidă îi fac pe mulţi concetăţeni să apeleze direct la tratamentul antibiotic, fără un examen medical prealabil la medicul de familie, care să stabilească tratamentul adecvat afecţiunii de care suferă”, explică medicul Dina Mergeani, din partea Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Lipsa medicamentelor din spitale creşte riscul de complicaţii

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a afirmat că printre problemele care există în spitale legate de consumul şi prescripţia de antibiotice se află şi tratamentul cu antibiotice de rezervă.

„Şi mai avem o problemă, nu este singura problemă, este modul în care se utilizează încă în spitale antibiotice, pentru că antibioticele în spitale trebuie administrate ierarhizat, astfel încât să nu se ajungă în situaţia în care să tratăm infecţii banale cu antibiotice de rezervă, adică unele care ar trebui să se administreze abia la epuizarea resurselor terapeutice de primă intenţie. Foarte multe dintre antibiotice se dau în scop preventiv, profilactic, în secţii medicale, deci nu în secţii chirurgicale, nu înainte de o intervenţie chirurgicală, iar acest lucru este inutil. Nu se dau antibiotice ca să previi apariţia unei infecţii, ci doar în situaţii excepţionale, contacţii unor persoane care au boli foarte grave. Aceste situaţii sunt extrem de bine documentate, iar utilizarea în spitale a antibioticelor cu scop preventiv nu trebuie făcută decât în anumite secţii de chirurgie şi atunci trebuie prescrise, conform ghidurilor, o singură doză sau maximum o zi administrat antibioticul, nu mai mult decât atât”, a precizat Rafila, adăugând că alt tip de administrare „nu face altceva decât să genereze bacterii multirezistente şi să complice foarte mult lucrurile, pentru că ele se răspândesc în spitale şi pot produce îmbolnăviri foarte grave”.

Alexandru Rafila a menţionat că lipsa de informare la zi, precum şi presiunea pacienţilor se află printre motivele pentru care antibioticele sunt prescrise în exces, în România printre cele mai folosite antibiotice numărându-se fluorochinolonele (Ofloxacină, Ciprofloxacină, Norfloxacină, Pefloxacină, Levofloxacină, Moxifloxacină), la care foarte multe dintre bacteriile grav negative sunt rezistente.

Studiul „Cum se tratează românii de răceală şi gripă” a fost efectuat în perioada 10 – 17 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.566 de persoane, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România – 18+.