Secretul PET-urilor: cum să faci avere din afaceri cu sticle de plastic

Cei care mai fac o dată o facultate pe care au absolvit-o deja sunt o minoritate extrem de restrânsă. Marilena Dră­goi, președinte al PET Star România, a urmat și ea de două ori ASE-ul, iar decizia sa a mers mână în mână cu afacerea.

Industria băuturilor primea în 1973 un nou ambalaj: sticla de plastic. În doar trei ani, producători mari precum Pepsi Cola sau Coca-Cola au început să-și îm­bu­­telieze produsele și la PET, iar exemplul lor avea să fie urmat apoi de întreaga industrie a băuturilor și de sec­­torul alimentar, în special de pro­du­cătorii de uleiuri și lactate.

Tendința a fost importată rapid după 1990 și în România. Inițial, băuturile la PET veneau din import, însă, odată cu in­trarea multinaționalelor pe piață, s-a deschis un nou orizont pentru investițiile locale: fabricile de PET-uri. A apărut astfel o piață îngustă și concentrată, în care jocul se duce acum în trei: Pet Star Holding (Slobozia), Star East Pet (Brașov) și Amraz România (Pantelimon). Lider este Pet Star, un business început înainte de anii 2000 de soții Marilena și Ion Drăgoi, cu o cotă de 56% – conform estimărilor com­paniei, pe baza datelor financiare din 2015 – dintr-o piață de aproximativ 80 de milioane de euro.

De la Câmpulung la Slobozia. Po­­ves­­tea soților Drăgoi a început în pe­ri­­oa­­da 1997-1998. Inginer stagiar, specia­li­zat în autovehicule rutiere, Ion Drăgoi ajungea la fabrica Aro de la Câmpulung Muscel. Cei doi deciseseră atunci să se mute în orășelul argeșean și să-și des­chidă acolo o mică afacere. Se întâmpla într-o pe­rioadă în care fabrica de bere de la Târgu-Mureș lansa un nou produs pe piața românească – berea îmbuteliată la PET. Cei doi au intuit rapid că piața ambalajelor se va reorienta către recipientele din plastic și nu au ezitat să mizeze pe asta. „Vorbim de 1997-1998, când piața cerea PET în disperare. Ne-am dat seama că am putea satisface această cerere și așa am început să producem recipiente PET“, își amintește Marilena Drăgoi.

Pentru că nu aveau un capital inițial care să le permită o tehnologie supe­rioară, și-au construit singuri utilajele. Cum Ion Drăgoi era inginer, s-a ocupat de partea tehnică și a proiectat mașinile necesare producției de PET-uri.

Absolventă de Economia Industriei la ASE, în 1993, Marilena Drăgoi a gestionat problemele de management. Au ajuns să livreze și 15 tiruri de sticle de plastic pe zi. Volumul de muncă era imens, iar costurile cu transportul, destul de mari. În timp, și-au dat seama că piața nu va mai suporta acest cost logistic: „Am decis să intrăm în lumea producătorilor de preforme (fiolele din care se fac sticlele de plastic, n.r.)“, continuă Marilena Drăgoi.

Era anul 2000, iar decizia a adus cu sine și mutarea afacerii la Slobozia, în ju­dețul Ialomița. Decizia a fost una strate­gică, spun antreprenorii, explicând că, după finalizarea autostrăzii A2, costurile cu transportul materiei prime din portul Constanța spre fabrică au scăzut.

ASE-ul de după ASE. Preformele de la Slobozia au început să ajungă la mari companii ca Pepsi, producători de ulei ca Bunge și Expur ori la jucători impor­tanți din industria berii de talia Heine­ken. De altfel, unitatea de producție a fost des­­chi­­să lângă fabrici de ulei, pentru că, în acest sector, circa 98% din pro­ducție ajunge în astfel de ambalaje, po­trivit calculelor făcute de Pet Star. Pentru a dezvolta afacerea, Marilena Drăgoi a încercat să aplice în business ceea ce învățase în facultate. Dar…

„Am învățat Congresul al XIV-lea al par­tidului pentru a intra la ASE și am absolvit în 1993. În 2006, am constatat că nu mai știu nimic din realitățile economice din jurul nostru, drept care m-am înscris din nou la ASE, la Relații Econo­mice Internaționale. Și am făcut încă o dată fa­cultatea“, mărturisește aceasta. Șase ani mai târziu, în 2012, Pet Star intra într-o no­­uă etapă de dezvoltare și cum­păra fos­­ta filatură de bumbac din Slo­bo­zia. Clă­­di­­rea a fost modernizată printr-o in­ves­tiție de 9 milioane de euro, iar alte 21 de mili­­oa­­ne de euro au fost investite în re­teh­­­no­­logizare. Noua unitate deţine opt linii moderne de pro­duc­ție, cu o capacitate anuală de 1,2 miliarde de preforme PET.

Anul trecut, Pet Star a produs 800 de milioane de preforme și a exportat 17% din producție, în Bulgaria, Ungaria, Grecia, Moldova și fostele țări din Iugoslavia. „Noi avem o relație bună cu Pepsi și în acest fel am început o colaborare foar­te bună cu un francizor din Malta. Paradoxul este că transportul pe apă până acolo este extrem de sustenabil“, mărtu­ri­sește Marilena Drăgoi, care spu­­ne că a luat deja în calcul deschiderea unei fabrici în afara țării. Cele mai mari volume către export sunt livrate în Unga­ria pentru fabrici de îmbuteliere a ule­iu­lui și pentru cele de răcoritoare. În pre­zent, PET Star are peste 100 de clienți.

Detaliile expansiunii nu au fost încă stabilite, dar sunt luate în calcul țări din Balcani ori din Europa Centrală. Pe plan local, Pet Star a început colaborarea cu Lactalis la fabricile Albalact și Covalact și inten­țio­nează să se orienteze și către industria pharma.

Dacă piața este capabilă să producă tot mai mult PET, problema care rămâne este cea a colectării selective, așa încât plasti­cul să ajungă din nou pe linia de pro­ducție. Dar asta este o poveste în așteptare.

[vc_text_separator title=”Dependența de PET” color=”juicy_pink”][vc_column_text]După 1990, atât producătorii de băuturi, cât și cei din industria alimentară s-au orientat către sticlele din plastic pentru a-și reduce cheltuielile cu ambalarea produselor.[/vc_column_text][vc_column_text]

• ULEI. Circa 98% din producție este îmbuteliată în recipiente de tip PET.
• APA. Sticla de plastic acoperă peste 90% din producția de apă minerală și plată. În cazul acestora, recipientele de sticlă mai sunt solicitate doar în sectorul HoReCa.
• BERE. Peste 54% din producția de bere din România este îmbuteliată în recipiente de plastic.

FOTO: Marilena Drăgoi, președinte Pet Star.  Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney