Secretul banilor albi: Cat de eficientă este înmulțirea banilor pe bursă

Carmen Constantin 01/03/2022 | 10:13 Financiar
Secretul banilor albi: Cat de eficientă este înmulțirea banilor pe bursă

La bursă sunt bani buni de făcut, mult peste depozite bancare sau alte tipuri de investiții. Și nu e vorba atât de pricepere, cât de alegerea unei strategii sănătoase de a te purta cu banii. Președintele Bursei de Valori București, Radu Hanga (50 de ani), spune că piața locală de capital a început 2022 cu recorduri de tranzacțio­­nare și e optimist: oricine poate deveni, dacă vrea, „investitor“.

NewMoney: Începutul de an a fost deosebit de turbulent pe bursele din toată lumea. Cum s-a simțit această volatilitate pe Bursa de la București?

Radu Hanga: Volatilitatea s-a simțit din punctul de vedere al lichidității, în primul rând. Dacă ne uităm la ce se întâmplă la ni­vel global, observăm că investitorii și-au reașezat pozițiile, se uită la ceea ce se în­tâmplă la nivel macroeconomic, evoluția dobânzilor, iar la noi în regiune și la situa­ția din Ucraina, și se întreabă care va fi im­pactul. Dar când vorbim de lichiditate, dincolo de valoarea tranzacționată, noi ne uităm la numărul de tranzacții. Pe 25 ianua­rie 2022, am înregistrat de altfel un nou re­­cord, un maxim istoric al numărului de tran­zacții, peste 16 000, cu toate tipurile de instrumente financiare. Ceea ce este foarte bine! Dacă ne uităm la cele mai bune zile din punctul de vedere al numărului de tranzacții, din ultimii 10 ani, vedem că patru dintre ele s-au înregistrat în 2007, un an în care piața a avut o lichiditate foarte bună. În 2022, deși a trecut o singură lună, au fost deja două zile în care numărul de tranzacții a fost aproape de acest nou maxim istoric, de 16 000. Recordul anterior, din 2007, era de aproximativ 15 000 de tranzacții zilnice.

– Bursele americane, mai ales, au înregistrat fluctuații enorme pentru companii mari precum Amazon sau Metaverse. Ați ob­ser­vat vreun efect la București?

– Atât Amazon, cât și Metaverse sunt companii de tehnologie. La București, abia începem să vedem companii de tehnologie care se listează pe piața locală de capital. Doar la sfârșitul anului trecut am văzut lis­tarea AROBS (AROBS Transilvania Software, companie de IT din Cluj-Napoca, n.r.) pe piața AeRo, care a adăugat 200 de milioane de euro la capitalizare. Valoarea ei aproape s-a dublat într-o lună, după listare, după care a înregistrat o corecție de 20%, ceea ce reprezintă o evoluție normală pentru o companie nouă, care tocmai s-a lis­tat și care își caută prețul de echilibru. Dacă privim imaginea de ansamblu, vedem o companie al cărei preț a crescut cu peste 50% față de cel de la momentul listării, de la sfârșitul anului trecut.

Început de an dificil

A suferit vreo companie românească os­ci­­lații semnificative?

– Dacă ieșim din zona sectorului de tehno­logie și ne uităm doar la lichiditate, vedem o volatilitate mai scăzută, dar destul de multă lichiditate. Inclusiv la nivelul indici­lor, dacă ne uităm, BET, principalul indice al pieței românești de capital, este încă în teritoriu pozitiv față de sfârșitul anului trecut. Cele mai mari fluctuații ar fi: scăderi – între -3 și -7 la sută. Mai precis, -6,66% este evoluția Transelectrica (la mijlocul lunii februarie, n.r.), iar -2,94% se înregis­trează la Romgaz. Acestea sunt extremele. Dacă ne uităm la cele mai mari creșteri, pe primul loc se găsește Sphera Franchise Group, deținătorul brandurilor KFC și Pizza Hut, între altele, care a crescut cu circa 15%. Pe locurile al doilea și al treilea se află BRD și ALRO, BRD cu 12%, ALRO cu 11%. Producătorul de aluminiu a avut însă o volatilitate destul de ridicată, pentru că este un mare consu­mator de ener­gie, iar acolo se vede impactul fluc­tuațiilor mari de prețuri de pe piața energiei.

– Cum afectează turbulențele de la începutul anului viitoarele listări? Calendarul pentru 2022 e destul de încărcat.

– Nu vedem un impact în privința calendarului de listări, aș zice chiar dimpotrivă. Dacă ne uităm la tranzacțiile care se gă­sesc în diverse faze și la informațiile pu­blice pe care le avem, aș zice că trendul de listări va continua, iar interesul companii­lor pentru Bursa de Valori București crește. Suntem tot mai mult văzuți ca o platformă de finanțare pentru companiile locale, o platformă care le aduce vizibilitate, și vedem tot mai multe companii care vin către bursă.

– Ce performanță au firmele din domeniul energiei, în contextul în care se discută atât de mult despre preț, despre noi măsuri de pla­fonare?

– Nu m-aș uita pe termen foarte scurt, e greu de măsurat ce s-a întâmplat în ultima lună. Dacă ne uităm pe termen mai lung, cred că performanța cea mai bună o are Nuclearelectrica. Dacă la începutul anului trecut o acțiune Nuclearelectrica era 22 de lei, acum este mai mult decât dublu. În schimb, dacă ne uităm la ultima lună, vedem o evoluție liniară, adică o creștere care s-a domolit.

Efectele amenințărilor

– Nici bursa de la Moscova nu a fost mai sta­bilă pe început de an, din cauza specula­țiilor privind un posibil conflict în Ucraina. Cât de strânse sunt relațiile cu această piață, care sunt efectele scăderilor de acolo la noi?

– Principala noastră conexiune cu toate piețele din regiune, nu doar cea de la Mo­s­cova, o reprezintă investitorii. Iar când ei devin defensivi, într-o piață dintr-o regiune și devin mai puțin activi, și se așteaptă ca situația să se deterioreze, această decizie poate avea un efect la nivel regional. Dacă ne uităm la piața românească nu vedem însă un impact semnificativ, indicii principali sunt relativ stabili. Dacă ne uităm la indicele BET, pe 2022, vedem că este zero, adică nu a crescut, dar nici nu a scăzut. Față de valoarea de la începutul anului, maximul a fost undeva la 67%. Adică, vedem o piață care nu a înregistrat nici volatilitate extremă, nici scădere pronunțată la nivelul principalelor acțiuni listate.

– Cum se comportă BVB, prin comparație cu alte burse din regiune?

– Suntem în linie pe bursele din regiune din punctul de vedere al evoluției din acest an. Suntem, în mare, la același nivel ca la sfârșitul anului trecut în privința evo­luției indicelui principal, iar bursele din re­giune se situează în general între scăderi, cea mai mare fiind -5% în Polonia și Rusia, și creșteri de două-trei procente la Praga, Budapesta și Viena.

– În Occident, firmele care au crescut de pe urma politicii de izolare de la începutul pan­de­miei, precum Peleton și Zoom, au de sufe­rit acum. Se întâmplă ceva similar și în România?

– Nu știu dacă din fericire sau din pă­cate, sectorul tehnologic nu este încă foarte bine reprezentat la bursa de la noi. Abia acum vedem mai multe companii din zona de tehnologie venind către bursă, după experiența frumoasă pe care piața a avut-o cu Bittnet, prima companie semnificativă din domeniul tehnologiei, care a crescut folosind mecanisme ale bursei. Cum nu avem o bună reprezentare a sectorului teh­nologiei, nu vedem aici nici volatilitatea companiilor de tehnologie din vest.

 Întoarcere către „tradiții”

– Companiile de tehnologie au creat cele mai noi averi de miliarde la nivel mondial. După această pandemie, care ar fi pariul dum­neavoastră? Tehnologie? Cercetare? Comerț? Energie? Altceva?

– Cred că sectorul de tehnologie va rămâne în top, dar, în același timp, ne vom în­toarce către sectoarele tradiționale. Dacă ne uităm la ce se întâmplă acum în domeniul energiei, ne dăm seama că oricât de multe lucruri am face în zona de tehnologie, până la urmă depindem de aceleași lu­cruri simple care țin de alimentarea noastră cu energie electrică, țin de partea de producție. În zona aceasta, a industriei tradiționale, vedem în ultimele luni feno­mene majore, vedem întreruperi pe lanțu­rile de aprovizionare, vedem că mărfurile nu mai circulă așa cum s-a întâmplat nu demult. Deci, chiar dacă sectorul tehnologic va continua să performeze, cred că atenția se va muta încet-încet către zonele tradiționale ale economiei. Noi avem de câș­tigat, pentru că România și companiile românești sunt orientate mai mult către această zonă.

– Care e opinia dumneavoastră privind platformele care facilitează investițiile pe pie­țele de capital, precum e-toro?

– E foarte simplu, mi-ar plăcea să văd pe astfel de platforme și companii listate la Bursa de Valori București. Rolul nostru, ca piață, este să oferim acces companiilor lo­cale la capital și să oferim acces investitorilor la aceste companii.

Tactică și strategie pe bursă

– Cum să investim „cu cap“ la BVB?

Trebuie în primul rând să ne deschidem un cont. Mi-ar plăcea să văd că numărul de conturi deschise la BVB crește și să văd oameni care vin să in­vestească în companii românești. Din interacțiunile pe care le-am avut cu zona de brokeraj și de Asset Mana­gement (gestionarea activelor, n.r.), o stra­tegie foarte bună este să investim recurent. Această strategie presupune să investești o sumă constantă în fiecare lună sau în fie­care trimestru, în orice caz ideea este de a investi o sumă mai mică, dar în mod repe­tat. Efec­tele sunt pozitive. Astfel de acțiuni repetate mai diminuează din emoția tran­zac­­țio­nării și lungesc perspectiva: adică te tran­sformă dintr-un investitor pe termen scurt într-un investitor pe termen lung. Un exemplu simplu: dacă investești speculativ și te gândești că vei câștiga mâine din in­vestiția pe care ai făcut-o astăzi, te vei uita tot timpul la volatilitate și intri în panică de fie­care dată când prețurile scad.

Dacă îți lun­gești orizontul de investiție și știi că și luna viitoare urmează să investești, la fel și peste două luni, scăderile de preț încep să devină oportunități, adică știi că urmează să investești în continuare, iar aceeași marfă pe care ai cumpărat-o ieri mai scump, azi urmează să o cumperi mai ieftin. Iar din simulările pe care le-am făcut noi, pe termen lung, piețele de capital performează bine, peste rata inflației, ceea ce înseamnă că o politică de investiții pe termen lung va aduce câștig. Dincolo de recurență, un al doilea element important este diversifica­rea. Dacă nu ești specialist, dacă nu ai timp să-ți aloci să citești, să te documentezi, să cercetezi companiile, mecanismul cel mai simplu este să nu cumperi o singură ac­ți­une, ci să construiești un portofoliu mai diversificat, în care să ai cinci – zece companii. Ori să investești într-un indice, indi­cele BET, de exemplu, conține 20 de com­panii, cele mai reprezentative.

Acest articol a apărut în numărul 133 al revistei NewMoney
FOTO: EPA/EFE