Se spune că pandemia i-a făcut pe români să-i redescopere pe producătorii locali. Cât a durat această minune?

Se spune că pandemia i-a făcut pe ro­mâni să-i redescopere pe producătorii locali. Mai ales pe cultivatorii de legume, ale căror livrări pe piață ar fi crescut. Dar cât e și de adevărat?

Odată cu emoția creată de pandemie, dar și cu restricțiile de circulație impuse la ju­mă­tatea lui martie, importurile de legume din țări ca Italia, Spania sau Turcia au fost aproape inexistente. Pe plan local, pro­ducția fermierilor români a ajuns mai pu­țin în marile rețele de magazine și mai mult în piețe. Doar că în acestea din urmă nu erau prea mulți clienți.

În aceste condiții, 34% din români au de­s­coperit în perioada de izolare magazinele de lângă casă – arată un studiu făcut de Mas­tercard la jumătatea lui iulie –, iar mare parte dintre aceștia spun că vor continua să se aprovizioneze cu produse locale. Cele mai cumpărate produse autoh­tone în perioada de izolare au fost legumele, urmate de brânzeturi și carne, mai arată aceeași sursă.

O altă piață

Dar nu doar clienții i-au cău­tat pe producătorii locali, ci și invers. Legumicultorul Alin Bica (38 de ani), din Bulzești, județul Dolj, de exemplu, a decis să-și vândă online producția de castraveți și de verdeață. Și-a făcut pe Facebook pagina „Legume proaspete Bulzești“, și-a publicat numărul de telefon, iar comenzile au început să apară. Făcea livrări la domiciliul celor care îl contactau de două ori pe săptămână. O practică la care au recurs sute de mici cultivatori locali de legume care nu și-au mai putut vinde produsele în angrouri sau la piață.

„Nu am mai mers la piață și nici în târguri. Am trecut pe online“, spune Alin Bica, explicând că a luat această decizie deoarece mulți oameni au preferat să intre în izolare și să nu riște amenzi dacă se deplasau la distanțe mari de casă. Așa că, din 1 apri­lie, Bica a început să posteze fotografii cu producția din solar. Și nu a adunat doar like-uri, ci și clienți. „Cererea a fost mare la început“, spune legumicultorul, care re­cunoaște că veniturile au fost mai mici decât dacă ar fi vândut la piață. Pentru a vinde marfa era nevoit să se deplaseze în mai multe locuri, lucru care l-a costat timp, dar și carburant.

Alți legumicultori au ales să caute proprietari de depozite de legume și să-și predea producția acolo. O spune Ionuț Vochin (40 de ani), proprietar al companiei Oxigen Agro, prin care gestionează mai multe sere cu producție intensivă de legume, dar și un depozit care permite stocarea și ambalarea legumelor pentru li­vrare către re­țe­lele de retail. „A crescut cu 50% numărul fermierilor cărora le-am preluat marfa la depozit“, detaliază acesta, cu precizarea că veniturile din intervalul aprilie-mai au crescut la 500.000 de euro, față de 250.000 de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Vochin adaugă că în pe­rioada restric­țiilor, pe fondul suspen­dării activității restaurantelor, oamenii au gătit mai mult acasă, iar cererea de produse agro­alimen­tare a fost mai mare.

Avantajul lui Vochin este că întreaga pro­ducție proprie, dar și marfa preluată de la alți fermieri sunt livrate marilor rețele de retail. Pe fondul scăderii importurilor din cauza restricțiilor de circulație, marile magazine s-au aprovizionat în mare parte de la producătorii locali. Cu toate acestea, spun specialiștii din zona agroalimentară, interesul retailerilor pentru producătorii români nu este în creștere. „Interesul crescut a fost în perioada aprilie-mai, pentru că au apărut legumele românești, iar importurile din Turcia, Italia și Spania s-au redus“, clarifică președintele Federației Sin­dicatelor din Industria Alimentară, Dra­goș Frumosu (61 de ani).

Producție în criză

Un scenariu pe care îl confirmă acum și Cristina Zeamă (32 de ani), proprietar al Fresh Veg, o fer­mă de legume din Isvoarele, județul Giur­giu, care își livrează întreaga producție către marile rețele de magazine. „Interesul a fost crescut pentru că era începutul sezonului pentru legumele românești“, ex­plică aceasta. La începutul pandemiei, mai spune antreprenoarea, mai mulți mici fermieri locali și-au făcut conturi pe Facebook pentru a-și vinde online marfa, însă, odată cu relaxarea măsurilor de izolare, mulți au renunțat la această practică.

Tot ea spune că majoritatea clienților au avut un interes mai mare pentru produsele locale pentru că Paștele a picat în plină pan­demie, iar în preajma acestei sărbători vânzările de legume cresc în fiecare an. Iar cum pe piață au fost mai puține legume de import în perioada restricțiilor de circu­lație, singura opțiune rămasă a fost cea a produselor autohtone. Adunând și trăgând linie acum, Cristina Zeamă spune că nu a observat să fie vreun boom în cele trei luni de restricții.

Cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro anul trecut, antreprenoarea spune că în prima jumătate a acestui an a înregistrat o creștere de circa 10-15% comparativ cu primul semestru al lui 2019. Ea crede însă că, odată cu revenirea importurilor, dar și cu încheierea sezonului pentru produsele locale, achiziția de legume din import va crește. Totuși, prețul legumelor autohtone a rămas destul de sus. „Anul trecut, în această perioadă, livram roșiile cu doi lei kilo­gramul, iar acum le livrăm cu trei lei. Ardeiul gras era sub doi lei, acum este patru lei“, detaliază Ionuț Vochin.

După relaxarea măsurilor de siguranță, fermierii români care căutau disperați noi canale de vânzare s-au întors la metodele tradiționale. Unii dintre ei, forțați chiar de piață. Alin Bica, de exemplu, mărturisește că „la o săptămână după ridicarea stării de urgență, nu am mai avut comenzi de pe Face­book“, astfel că a fost obligat să se în­toarcă la tarabă. Este însă mulțumit de cum merge treaba în piață. Obține venituri de circa 10.000 de lei lunar în cele opt luni de activitate pe câmp și în solar. Mai ales că pre­țul oscilează și nu este fix, ca în online. Într-un cuvânt, câștigă mai bine ca pe Facebook și nici nu mai are pe cap grija livrărilor la domiciliu.

În câteva cifre

Aproape 90% din români con­sideră că firmele româ­nești ar trebui susținute mai mult pen­tru a depăși efectele econo­mice cauzate de pan­demie.

• Solidaritate. Circa 85% din subiecții unui sondaj reali­zat de BestJobs sunt de pă­rere că în contextul actual trebuie cumpărate în special produse românești, pentru a sprijini afacerile locale.
• Pe plus. Potrivit unui stu­diu realizat în iulie de Mastercard, în următoarea perioadă sunt estimate creșteri ale vânzărilor pe segmentul de fructe și legume, brânzeturi, măcelării, saloane de coafură, magazine independente de haine, brutării, magazine de bricolaj.
• Tendințe. În perioada ce urmează, peste 75% din cum­p­ă­rători cred că vor migra către comerțul online, potrivit unui studiu făcut de EY România.
• Obiceiuri. Un sfert din res­pondenții studiului EY România consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi.
• Efecte. Circa 38% din in­ter­vievații studiului Mastercard spun că în perioada de izolare au ajuns să cu­noască numele celor care conduc ma­gazinele din zona de pro­ximitate.

Acest articol a apărut în numărul 96 al revistei NewMoney.

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper