Evoluția bursei americane din ultimele luni ne poate da indicii despre evoluția piețelor globale, iar veștile nu sunt tocmai bune. Înainte ca inflația să ajungă la niveluri nemaiîntâlnite în ultimii 40 de ani, optimiștii erau convinși că banca centrală a Statelor Unite, Federal Reserve (Fed), găsise formula-minune a creșterii perpetue. Groaza de efectele pandemiei (și nu ne referim doar la cele de natură sanitară) s-a transformat rapid într-o imensă oportunitate pentru investitorii de pe piața de capital. Banii erau neverosimil de ieftini și de mulți. Depozitele bancare deveniseră un instrument de economisire desuet, iar bursa părea calea sigură către îmbogățire.
Cine a cumpărat o acțiune Tesla cu puțin peste 100 de dolari în martie 2020 o putea vinde cu 1.200 de dolari în noiembrie anul trecut, iar astăzi „doar“ cu circa 750 de dolari. Mutatis mutandis, creșteri semnificative au fost înregistrate și la București. O acțiune MedLife valora 4-5 lei în primăvara anului pandemic, pentru ca la sfârșit de 2021 să coste 24 de lei. Cei care au avut curajul să pună bani pe bursă la începutul crizei sanitare au putut culegeroadele la sfârșitul anului trecut. Lucrurile se schimbă însă.
RĂZBOIUL TOTAL. Pe fondul scumpirii materiilor prime și energiei, fenomen început încă din pandemie și exacerbat de conflictul din Ucraina, Fed a declarat război total inflației. Instituția americană a fost mult mai hotărâtă decât decidenții europeni în materie de politică monetară (includem aici și BNR), iar efectele încep să se vadă. Banca centrală a SUA urmează să urce treptat dobânda-cheie până la 3% până la începutul lui 2023, față de niveluri apropiate de zero de-a lungul pandemiei. Desigur, sugrumarea inflației – dacă este făcută prea agresiv – poate aduce recesiune, însă este un preț pe care Fed pare să și-l asume.
Primele victime ale schimbării de politică au fost companiile tech cu creșteri accelerate, dar neprofitabile. Și cel mai bun exemplu este UiPath, producătorul de roboți software care automatizează procesele repetitive, fondat de doi români. Acțiunea cu simbolul bursier PATH se tranzacționa la mijlocul lui mai undeva la 14-17 dolari, ceea ce reprezintă o depreciere de 75% față de momentul listării de anul trecut.
Încetul cu încetul, pe o spirală descendentă (cu excepția companiilor din domeniul resurselor și agriculturii) au intrat și numele grele de pe Wall Street. Apple, mult timp cea mai valoroasă companie din lume, ajunsese pe 12 mai în ceea ce americanii numesc „bear market“, adică pe un trend descrescător. Acțiunile producătorului de iPhone-uri se vindeau cu un preț de puțin peste 140 de dolari, cu 20% sub nivelul lor maxim. De altfel, o scădere de 20% este ceea ce definește noțiunea de „bear market“. Incertitudinile privind evoluția apetitului de consum, precum și cele legate de capacitatea companiei de a se aproviziona cu semiconductori din Asia, pe fondul unui nou sezon de lockdown în China, lasă câmp liber pentru scăderi viitoare.
Vorbim despre o acțiune care constituie pilonul principal al lui Berkshire Hathaway, fondul condus de Warren Buffett, unul dintre cei mai prolifici investitori din ultima jumătate de secol. Soliditatea companiei care nu se adresează unei baze de clienți, ci unei comunități de fani, este argumentul care l-a convins pe Buffett să parieze circa 40% din banii investitorilor săi pe simbolul mărului. Însă nimeni nu va putea fi ferit de criza care încetul cu încetul se instalează.
Scumpirea creditului și, în oglindă, creșterea atractivității pentru depozitele bancare sunt doar o parte din explicație. Cele două vin la pachet și cu o scădere a lichidităților care au inundat bursa începând din martie 2020. Banca centrală americană va înceta să pompeze trilioane de dolari (prin achiziția de titluri de stat sau obligațiuni private) în conturile instituțiilor financiare care, în pandemie, au folosit aceste fonduri suplimentare inclusiv pentru cumpărarea de acțiuni.
Pe alocuri, efectul miraculos al „izvorului“ nesecat de dolari a fost deja corectat, acțiunile întorcându-se la niveluri de dinaintea pandemiei. O acțiune Netflix costa pe 13 mai până în 190 de dolari, față de circa 650 de dolari în noiembrie 2021 și 330 de dolari în martie 2020. Desigur, scăderea lichidităților merge mână în mână cu niște perspective economice proaste: perioada în care oamenii, prizonieri în propriile case, se abonau la serviciul de streaming fără să facă prea multe calcule s-a terminat. Iar acum prioritare sunt facturile la utilități.
BET VS S&P. Ce înseamnă toate acestea pentru investitorii în acțiuni românești? Indicele BET, care măsoară performanța celor mai lichide 20 de acțiuni locale, a crescut cu aproape 90% între martie 2020 și ianuarie 2022, în vreme ce S&P 500, unul dintre cei patru indici importanți ai bursei din SUA, a crescut cu peste 100% în pandemie. Deocamdată, ajustările acțiunilor americane sunt mult mai severe. Și la noi au fost dobânzi mici, dar muntele de bani aruncat peste economie a lipsit. Asta s-ar putea să fie și salvarea.
