Școala de miliardari: secretele din spatele studiilor pe care le au șefii de la Tesla, Microsoft, Google ori Nike

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Elon Musk (Tesla), Steve Balmer (Microsoft), Larry Page și Sergey Brin (Google), Paul Knihgt (Nike) sunt doar câteva nume de succes care au trecut pe la Stanford. Absolvenții școlii de business de la Stanford, unde eșecurile sunt săr­bă­torite, primesc cele mai mari salarii la angajare și mulți dintre ei aleg să–și pornească propriul business.

Școala de business a Universității Stanford a produs cel puțin patru miliardari self-made și 244 de directori executivi activi la acest moment, dar Ross Pedersen din promoția 2016 se trezește zilnic la două noaptea patru zile pe săptămână pentru a curăța toalete.

Până la începutul lunii februarie, Pe­dersen (25 de ani) a fost vicepreședinte la un fond de hedging din Dallas, Verdad Advisers, unde spune că făcea selecția titlurilor de valoare sau a companiilor care meritau să atragă investiții. A înce­put în ultimele luni la Stanford, în regim part time, apoi la program întreg, la o săp­tămână după absolvire. Avea de dat înapoi un credit de studii de 55.000 de dolari, iar Verdad îi oferise deja un salariu anual de șase cifre. Dar la câteva luni după ce a început serviciul, dorința de a servi în zona publică a început „să-l consume“, mărturisește. La scurt timp, cu bine­cuvântarea șefului său, s-a înrolat în armata americană și s-a pregătit să devină membru al Gărzii Naționale.

Alegerea făcută de Pedersen explică de ce absolvenții de MBA la Stanford câștigă mult comparativ cu toți ceilalți. În timp ce își face stagiul la Fort Benning (Georgia) pentru a deveni ofițer de infanterie, mulți, dacă nu chiar toți foștii săi colegi de la Stanford, lucrează în consultanță, investiții private și au salarii de șase cifre, unii chiar ajungând la 450.000 de dolari pe an. Cotată într-un top al Bloomberg BusinessWeek pe locul al doilea în rândul progra­melor de MBA din SUA, după Harvard, Uni­versitatea Stanford își încurajează stu­denții să-și urmeze pasiunile. „Avem o cul­tură care te încurajează să faci ceea ce vrei, să explorezi acolo unde pentru alții pare o nebunie“, spune Pedersen.

La Stanford, eșecurile sunt sărbătorite. Studenții își permit să sară peste anumite lecturi obligatorii pentru a participa la în­tâlniri cu investitori de risc în speranța că ideile lor vor reuși să atragă finanțare. În schimb, studenții ambițioși de la alte programe de MBA se uită mai degrabă după joburi lucrative în zona de private equity sau în alte sectoare bine remunerate.

CULTURA LIBERTĂȚII. Angajatorii sunt dispuși să plătească ceva mai mult pentru un absolvent de Stanford tocmai pentru că aduce cu el un anumit tip de atitudine și cultură în companie. Este expli­cația pentru care absolvenții de MBA la Stanford sunt cel mai bine plătiți, depă­șind Harvard sau Wharton (Pennsylvania), potrivit cercetării Bloomberg BusinessWeek. Altfel spus, un absolvent de Stanford câștigă 285.000 de dolari anual, aproape la paritate, dar puțin mai mult decât unul de la Harvard.

Recrutorii, pedagogi, foști studenți sau reprezentanți ai altor universități recunosc la unison că prestigiul Stanford, am­pla­sată în zona Golfului San Francisco, nu departe de companii din Silicon Valley (sediile Google sau Facebook sunt la doar 7 mile depărtare), atrage oferte generoa­se din partea oricărui angajator.

„Stanford primește chiar ce este cel mai bun din ce este cel mai bun“, spune John Challenger, CEO în cadrul companiei de servicii de externalizare Challenger, Gray&Christmas. Rata scăzută de admi­tere și numărul mic de studenți dintr-o clasă contribuie de asemenea la salariile mai mari pentru că angajatorii au încredere în selecția strictă pe care Stanford o face de la bun început, atunci când își acceptă studenții.

„Realitatea este că trebuie să ne bazăm pe standardele de admitere ale fiecărui program de MBA pentru că dau o măsură a valorii absolvenților“, este de părere Michelle Bucaria, manager de recrutare de absolvenți pentru JPMorgan Chase.

Stanford acceptă doar 5,1% dintre cei care aplică pentru seria 2018, la jumătate comparativ cu rata de acceptare a Harvard (9,6%) și mai puțin de jumătate comparativ cu cea a Wharton (12,7%), potrivit datelor de pe site-urile oficiale ale univer­sităților.

„Când angajatorii sau recrutorii merg la Stanford, știu că au de-a face cu absol­venți care cel mai probabil au primit oferte și de la Harvard, și de la Wharton“, spune Bhatti, absolvent de Wharton alături de Neel Kashkari, care conduce filiala FED din Minneapolis, și de directorul executiv al Google, Sundar Pichai. Este adevărat și că majoritatea acceptă oferte în San Francisco sau prin împre­jurimi, unde de altfel sunt și cele mai mari salarii din SUA, datorită concentrării de companii tehnologice. Patru din cele 15 zone cu cel mai mare venit mediu brut din SUA se află în zona Golfului San Francisco, potrivit cifrelor compilate de Tran­sactio­nal Records Access Clearinghouse din ca­drul Universității Syracuse.

ATUURILE. Cultura din Silicon Valley și succesul Stanford de a-și însuși respectiva cultură sunt principalele motive pentru care absolvenții acestei școli câștigă mult peste colegii lor. În spiritul acestei culturi, de pildă, studenții de la Stanford îi sărbătoresc pe colegii care au avut cu­rajul să-și lanseze un startup, dar au dat greș și nu prea au mare admirație pentru cei silitori, care nu ies din coordonatele curriculei, explică Pedersen.

Într-un top 50 al programelor de MBA, Stanford are cea mai ridicată rată a celor care devin antreprenori, indică aceeași cercetare a Bloomberg BusinessWeek. La o școală obișnuită de business, circa 3% din absolvenți își pornesc propria afacere după absolvire.

La Stanford, rata este de 16%, care a rămas cons­tan­tă în ultimii cinci ani, spu­ne Maeve Ri­­­chard, asistentul decanului. Așa că, dacă JP Morgan caută absol­venți de MBA cu înclinații antreprenoriale, se va uita spre Stanford, spune Bucaria de la JP Morgan.

Pentru că este strâns legată de activitatea de business din Silicon Valley, nu se poate spune cât va rezista reputația șco­lii. Când bula dot.com s-a spart, rata antreprenorilor ieșiți din Stanford s-a pră­bușit. „Atât timp cât Silicon Valley conti­nuă să strălucească, absolvenții de Stan­­ford vor continua să contribuie la această strălucire“, este de părere Challenger.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Best of the best” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Companiile fondate de absolvenții Stanford generează venituri anuale de peste 2,7 trilioane de dolari.[/vc_column_text][vc_column_text]

• ÎNCEPUTUL. În 1885, guvernatorul și senatorul american Leland Stanford fondează împreună cu soția universitatea în memoria fiului lor mort la 15 ani. De atunci, „copiii Californiei au devenit copiii lor“.
• ELITE. De la înființare, comunitatea absolvenților de Stanford cuprinde 19 câștigători ai Premiului Nobel, 4 ai Premiului Pulitzer, 17 sunt astronauți, iar 30 dintre ei sunt miliardari în viață.
• MOTTO. „Die Luft der Freiheit weht“, un citat din Ulrich von Hutten, care înseamnă „Vântul libertății suflă“.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Shahien Nasiripour; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images