Ce se ascunde în spatele deciziei Schweighofer de a vinde pădurile din România

Schweighofer a decis să renunțe la pă­durile din România, iar mișcarea e și mai surprinzătoare având în vedere creș­terea prețului lemnului, materia primă de care depind afacerile austriecilor. Există însă o explicație și ar putea veni din Belarus.

Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney

Austriecii de la Holzindustrie Schweig­hofer, unul dintre cei mai importanți jucă­tori europeni din domeniul procesării lemnului, au decis să vândă cele peste 14.000 de hectare de păduri pe care le dețineau în România companiei suedeze GreenGold Group. Valoarea tranzacției s-a ridicat la cel puțin 50 de milioane de euro, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor din piață. Schweighofer mai de­ține 10.400 de hectare de pădure în Cehia și 300 de hec­ta­re în Austria, reiese din datele companiei.

Decizia procesatorului austriac de lemn vine la un an după ce Forest Stewardship Council (FSC) i-a retras certificatul de calitate, un document ce atestă faptul că pă­durile deținute sunt administrate responsabil și că lemnul este tăiat într-o manieră sustenabilă. FSC a decis totodată să se disocieze de grup, iar reac­țiile din piață nu s-au lăsat așteptate. Mai mulți retaileri, printre care Hornbach, Leroy Merlin sau Brico Dépôt, au anunțat la rândul lor că se delimitează de Schwei­g­hofer. Oficialii companiei s-au grăbit să anunțe o investiție de un milion de euro într-un sistem de con­trol, dând asigurări că vor lucra la re­me­dierea situației și la reobținerea califi­cării.

Citiți și: Producţia de cereale a României a crescut cu peste 12% în 2017, deși suprafața cultivată a scăzut

PROBLEME DE IMAGINE. Pe de altă parte, pierderea certificării FSC nu ar fi afec­tat prea mult afacerile din România ale companiei, în ciuda valului de retaileri care au ales să renunțe la colaborarea cu aceasta. „Impactul dezasocierii FSC de Schweighofer este redus, însă asta nu în­seamnă că nu vom face demersuri pentru a reobține certificarea pentru această ligă“, declara pentru NewMoney Dan Bă­nacu, directorul general al companiei, în urmă cu un an.

Compania vinde între 35 și 40% din pro­ducție în România, restul de 60-65% mer­gând la export în peste 70 de state. Parte­ne­rii locali sunt retaileri DIY (circa 5%), com­panii de construcții sau fabrici de mobilă.

Având în vedere această struc­tură, NewMoney estima că vânzările compa­niei ar fi scăzut cu cel mult 5%, în con­dițiile în care nu toți retailerii au renunțat la produsele procesate de Schweighofer. De altfel, vân­zările locale ale companiei sunt, de câțiva ani, pe un trend descendent. În perioada 2013-2016, afacerile Schweighofer au scă­zut cu peste 36 de mili­oane de euro, ajun­gând la 433,9 mili­oane de euro la sfâr­șitul perioadei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Profitabilitatea s-a deteriorat la rândul său. În 2016, compania a raportat un rezultat net de 42,2 milioane de euro, în scădere cu 9% față de anul anterior.

Holzindustrie Schweighofer are cinci puncte de producție în România – la Sebeș, Rădăuți, Reci, Siret și Comănești –, în care se prelucrează anual un volum de 1,2 milioane de metri cubi de cherestea, repre­zentând 71% din cantitatea de che­res­tea produsă în țară. O mare parte din materia primă provine, însă, din import. „Într-un context dificil al industriei, compania importă 50% din lemnul pe care îl pro­cesăm în România“, au precizat re­prezen­tanții companiei pentru NewMoney.

CRIZA LEMNULUI. În afara problemelor de imagine, pe piața locală există la ora actuală un deficit de lemn, pe fondul unei legi introduse în urmă cu un an și ju­mătate, legată de modul în care trebuie măsurat lemnul în pădure și la poarta fabricii. Mai exact, lemnul măsurat în pă­dure trebuie să corespundă, la virgulă, cu cel ajuns la procesator, lucru aproape imposibil de reali­zat, crede Paul Dima, directorul Asociației Proprietarilor de Pă­duri din România (APPR), deoarece materia primă nu are o formă geometrică regulată, astfel încât se pot face foarte ușor erori de măsurătoare. „Poate fi vorba de o creangă“, spune Dima, adău­gând că cei prinși de inspectorii gărzii forestiere riscă atât confiscarea mărfii și a camionului, cât și deschiderea unui dosar penal.

Teama a făcut ca anul trecut cantitatea de lemn tăiată să scadă substanțial, cu aproximativ două milioane de metri cubi, situație care a dus la apariția unei crize, în special pentru lemnul de foc. Prețurile au sărit de la 350 de lei la 600 de lei pe metru cub, multe companii preferând să livreze fagul destinat fabricilor de mobilă consu­matorilor casnici de la care luau prețuri de două ori mai mari.

ALTERNATIVA BELARUS. Administrația Zonei Economice Libere din Grodno (Grod­noinvest), Republica Belarus a semnat, la sfârșitul anului trecut, o scrisoare de intenție cu compania austriacă SPB Industrieinvest, care reprezintă interesele Schweighofer.

Acordul prevede dezvol­tarea unor acti­vități de investiții ca rezident al Grodno FEZ. Situată în nord-vestul statului, această zonă economică liberă se află în proximitatea graniței cu Uniunea Euro­peană (15 kilometri până la granița cu Polonia), iar rezidenții săi se bucură de numeroase avantaje fiscale.

Printre acestea se numără scutirea de la plata impozitului pe profit vreme de cinci ani, lipsa unor taxe vamale pentru importul de materie primă și utilaje, precum și pentru exporturi, reiese din datele prezentate de administratorii regiunii. Presa din Belarus notează că scopul acordului dintre Grodnoinvest și compania austriacă vi­zează o investiție greenfield – cre­a­rea unei companii de prelucrare a lemnului.

Dima merge mai departe și spune că există posibilitatea ca Schweighofer să ia în considerare relocarea unei fabrici din România către Belarus. Și ar putea fi vorba despre cea de la Sebeș, care re­simte de mulți ani ipsa de materie primă, austriecii fiind nevoiți să importe adesea lemn din regiune pentru a asigura necesarul de producție.

Până la închiderea ediției, compania austriacă nu a răspuns întrebărilor NewMoney pe acest subiect.

Bogăția din pădure

Anual, pădurile din România cresc cu circa 50 de milioane de metri cubi, din care se recoltează mai puțin de jumătate. Tăierile ilegale se ridică, potrivit unor estimări, la 100.000 de metri cubi.

• SUPRAFAȚĂ. În România sunt 6,4 milioane de hectare de pădure, potrivit datelor statistice din 2016.
• PROPRIETARI. În urma vânzării semnate de Schweighofer, printre cei mai importanți proprietari privați de păduri de la nivel local sunt suedezii de la IKEA (Iri Forest Assets), suedezii de la Greegold Romwood și moștenitorii Regelui Mihai I.

FOTO: Guliver / Getty Images