Săptămâna politică externă

Un titlu poate nu prea potrivit, dar densitatea evenimentelor de politică externă mă determină să încerc un grupaj, începând cu cel care ne interesează în mod direct.

MACRON ÎN ROMÂNIA. Vizita președintelui francez Emmanuel Macron la București este un eveniment notabil, cea mai importantă vizită de la începutul anului. Macron abia și-a preluat noul mandat și se află în poziție de lider în Uniunea Europeană, în condi­țiile în care Germania este nevoită să aibă un profil mai discret, ca urmare a eșecului politicii sale către Est și a criticilor cu privire la cooperarea energetică cu Federația Rusă care a împiedicat tăierea oricăror raporturi economice cu Moscova.

De asemenea, ușa de la Paris este mai accesibilă decât cea de la Berlin, cel puțin pentru noi, românii. Faptul că Macron s-a oprit mai întâi la București și apoi la Chișinău arată că Franța înțelege prioritățile României în spațiul de peste Prut (spre deosebire de premierul olandez Mark Rutte, care s-a deplasat la Chișinău fără a face o escală și la București). Pre­zența lui Macron la București trebuie pusă în contextul veci­nă­tății noastre cu Ucraina și al militarilor francezi trimiși în România, dar și al proiectului de reformă a Uniunii Europene, prezentat în liniile sale generale în plenul parlamentului de la Strasbourg, pe 9 mai.

România manifestând rezerve față de unele idei evocate de Macron, iată că este întrebată de ce sau încearcă să fie convinsă să își schimbe atitudinea. Sigur, pe agendă se află și afacerea corvetelor, unde, o spun fără rezerve, dacă nu i se va găsi o soluție, va umbri relația bilaterală cu Parisul.

Un alt eveniment important îl constituie votul din parlamentul de la Strasbourg, din 8 iunie, prin care se pune capăt în UE motorului termic până în 2035, și, de asemenea, cel referitor la menținerea ambiți­oa­selor obiective climatice la orizontul anului 2030, când emisiile de dioxid de carbon ar trebui să fie reduse cu 55 de procente.

Este un vot cu implicații foarte mari, întrucât România va aduce cantități sem­nificative de gaz din Marea Neagră, însă înce­pând cu 2026-2027. Spre deo­sebire de noi, Turcia, care a început activitățile de explorare mult mai târziu, va extrage gaze din Marea Neagră începând cu 2023, având în plus confortul de a nu fi obligată să se supună unor regle­men­tări europene în materie de tranziție energetică.

SUMMITUL DE LA BUCUREȘTI. Summitul B9 de la București (10 iunie) a permis și o fotografie fru­moasă în care au intrat președinții României și Polo­niei, ca inițiatori ai formatului, alături de omologii lor din Cehia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania. B9 este un forum în care au loc consultări, prin urmare nu trebuie avute mari aștep­tări, cu atât mai mult cu cât această organizație este întretăiată de grupul țărilor de la Visegrád, de grupul țărilor baltice, dar și de acțiunile externe solitare ale Poloniei și Ungariei. Asemenea reuniuni sunt însă bine-venite și ca imagine care creează o anu­mită percepție, iar percepția ajută influența politică a unei țări, și este bine că summitul B9 a avut loc la București într-un context important: proiectul de reformă al lui Macron, pe care l-am amintit mai de­vreme, și summitul Organi­zației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc la Madrid. 

LOS ANGELES. Un eveniment mai puțin mediatizat la noi și care nu prezintă același interes pentru țara noastră a fost summitul Americilor, găzduit de Statele Unite ale Ame­ricii, la Los Angeles, din 6 până în 10 iunie. To­tuși, având în vedere contextul de confruntare cu Rusia, reuniunea de la Los Angeles ar fi trebuit să stârnească mai multe comentarii, mai ales că Admi­nistrația Joseph Biden și-ar fi dorit ca țările participante să fie convinse să formeze bloc în jurul obiectivelor Statelor Unite.

Din păcate pentru preșe­din­tele american, această reuniune a fost un eșec în­trucât chiar și cei mai apropiați parteneri ai regiunii sunt de fapt puteri contestatare ale actualei ordini internaționale. Acest eșec întărește rolul Uniunii Europene pe agenda de politică externă a Statelor Unite și a aliaților din Asia-Pacific – Japonia, Coreea de Sud, Australia, care nu au ezitat să adopte sanc­țiuni la adresa Moscovei.

SINGAPORE. În sfârșit, din 10 în 12 iunie, în Singapore a avut loc reuniunea anuală a miniștrilor apă­rării din țările din regiunea Asia-Pacific, dând ocazia unei întrevederi bilaterale între miniștrii american și chinez ai apărării. Discuțiile dintre reprezentanții celor două puteri majore ne-au arătat divergențele multiple și structurale care le separă, iar comunicatul chinez de la finalul reuniunii, potrivit căruia Beijingul se va opune cu armele oricărei încercări de declarare a independenței de către Taiwan, ne arată că Repu­blica Populară este cel mai atent elev la lecția predată de Vladimir Putin în Ucraina.

Ștefan Popescu este Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane la Universitatea Paris 1 - Sorbona și fost secretar de stat în MAE.