Sancţiuni dure pentru românii care refuză încorporarea în caz de război

Tensiunile de la graniţa dintre Rusia și Ucraina iau amploare de la o zi la alta, iar România, ca ţară membră NATO şi aflată în vecinătatea Mării Negre, este un punct important pe harta de risc a unui conflict militar în Europa. Armata Română are în prezent în jur de 67.000 de militari activi şi doar 50.000 de rezervişti şi voluntari.

Cu toate acestea, în evidențele militarilor în rezervă se află bărbaţii de naţionalitate română cu vârste de până la 55 de ani. În prezent, legislaţia din România prevede că serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.

Astfel, în cazul unui război, România ar urma să intre într-o stare de mobilizare sau de alertă de război. Legea 355 20/11/2019 arată că în timpul stării de mobilizare sau în timpul unei stări de război, se pot dispune, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicată, măsuri pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Totodată, rezerviștii vor fi și ei chemați.

Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul/sustragerea unei persoane de la ordinul de încorporare în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități. Sunt însă necesare etape premergătoare, decise de Președintele României.

Astfel, conform art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, potrivit stirileprotv.ro.

Însă, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”. În România a fost instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-COV-2. În prezent, România se află în stare de alertă din motive de securitate sanitară.

Starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale. „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Similar, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național. Potrivit ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României”.

Cât câștigă un rezervist voluntar al Armatei Române

Rezerviştii voluntari beneficiază de indemnizaţie de instalare egală cu solda de funcţie, la care se adaugă solda de grad şi solda de comandă, după caz, acordată la semnarea fiecărui contract cu durata de minimum 3 ani. Potrivit adevarul.ro, rezervistul voluntar ar urma să încaseze după perioada de instrucţie, când stă acasă, aproximativ 540 de lei. Conform aceluiaşi algoritm, un subofiţer rezervist voluntar va încasa 720 de lei.

Pe durata programului de instruire iniţială sau periodică, voluntarul primeşte soldă întreagă, ca orice militar profesionist, adică 1.857 de lei în cazul unui soldat şi 2.400 de lei pentru un subofiţer.

Acte necesare pentru înscrierea rezerva Armatei Române

Candidaţii vor completa la centrul militar o cerere de înscriere şi vor prezenta următoarele documente:

– actul de identitate, în original şi în copie;

– certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim şase luni înainte de data depunerii;

– acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;

– permisul de conducere valabil, eliberat de către autorităţile române, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;

– livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Măsuri pentru creșterea atractivității serviciului voluntar

Prin adoptarea Legii nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari au intrat în vigoare o serie de măsuri care au ca scop creșterea atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, dintre care cele mai semnificative sunt:

– remunerația acordată în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni a crescut de la 10% la 30% din solda de funcţie, la care se adăugă solda gradului deţinut;

– cuantumul indemnizației de instalare a crescut, prin adăugarea la solda de funcţie, a gradațiilor și a soldei de comandă, pe lângă solda de grad;

– a fost eliminată obligația privind restituirea cheltuielilor de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării/ nefinalizării contractului;

– au fost eliminate limitările privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate;

– există posibilitatea repartizării în funcție, fără a mai susține probele de selecție, a rezerviștilor proveniți din cadre militare în activitate și soldați/gradați profesioniști, în primul an de la trecerea în rezervă.