Salariile și „Prima Casă” au umflat balonul creditului în 2017

Alexandra Pele 22/12/2017 | 11:56 Financiar
Salariile și „Prima Casă” au umflat balonul creditului în 2017

 

Acest articol apare în numărul 30 (18 decembrie – 7 ianuarie) al revistei NewMoney

În ciuda creșterii economice solide din 2017, băncile au preferat să facă business cu cel mai bun client al lor statul. Finanțarea economiei private a trecut pe plan secund.

„Ajustat cu salariile, creditul de consum nu a crescut. Totul ține de salarii și de cât de repede cresc acestea“, explica Dan Bucșa, economist-șef al UniCredit pentru Europa Centrală și de Est, la o întâlnire cu presa. Din calculele sale, dacă eliminăm efectele majorărilor de salarii din ultima perioadă, evoluția creditării este o simplă linie orizontală. Datele Băncii Naționale a României (BNR) confirmă că, în ciuda unor luni mai bune, în care împrumuturile noi au fost cu peste 30% mai mari de­cât cele din aceeași lună a lui 2016, creditul nou în lei a crescut în 2017 cu aproape 8%, în vreme ce salariile au înregistrat avan­suri de două cifre. În lunile de toamnă, volumele creditelor noi în lei au fost chiar sub cele din anul anterior.

Multe bănci au preferat să meargă la sigur și să-l împrumute pe cel mai „bun“ client, statul. Expunerea sistemului bancar pe titluri de stat, instrumente prin care este finanțată datoria publică, a urcat la 24%, al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Șapte bănci au o expunere mai mare de 30% pe obligațiuni publice, procent care le limitează posibi­li­­tățile de finanțare a sectorului privat. În consecință, ponderea intermedierii financiare, care reprezintă raportul dintre creditul către sectorul privat și PIB, nu doar că rămâne în urma mediei UE, ci chiar scade.

O ISTORIE COMPLICATĂ. „În primii ani ai perioadei postcomuniste, în România a avut loc un proces de dezintermediere financiară accentuată“, notează Va­len­tin Lazea, economist-șef al BNR, într-un caiet de studii în care analizează în ce mă­sură sprijină creditarea creșterea eco­nomică.

Ponderea creditului în PIB a scăzut de la 79,9% în 1990 (an care reflectă speci­fi­cul economiei planificată centralizat) la 19,1% patru ani mai târziu. Băncilor le-a lip­sit în acei ani motivația de a acorda cre­­dite. Șo­curile generate de schimbarea mo­de­lului economic și inflația galopantă a acelei perioade au alimentat neîncrederea.

Populația, cel mai mare client al sistemului bancar din prezent, era ocolită atunci de bancheri. Împrumuturile acordate persoanelor fizice reprezentau sub 6% din valoarea creditului total. Băncile se uitau exclusiv la companii, încercând să le găsească pe cele viabile. Pentru a sprijini creditarea, în primii ani ai capita­lis­mului modern, o mână de bănci (printre care și Banca Agricolă sau Bancorex) au început să dea „credite direcționate“, dedicate companiilor din anumite sectoare, cum ar fi agricultura sau energia. Creditele au devenit repede neperformante, iar statul a fost nevoit să cheltu­iască între 4,6 și 6,6% din PIB pentru a salva băncile afectate.

A urmat apoi recesiunea severă din 1997-1999, când economia s-a contractat cu 7,2%, afectând și mai mult creditarea și încrederea băncilor în mediul de business. În consecință, în anul 2000, intermedierea financiară din România a coborât la nivelul de 9,2%, cel mai redus din istorie. De aici am urcat către un modest 28,9% în 2016.

RISCURI. În ciuda aparențelor, din analiza economistului-șef al BNR reiese că legă­tura dintre creditarea bancară și crește­rea economică este modestă. „Șocurile de oferte și de cerere de credit induc modifi­cări ale creșterii PIB de un ordin de mărime cuprins între -0,9% și +1,3% puncte procentuale“, reiese din datele sale. Cu alte cuvinte, chiar și forțând creditarea, aceasta nu are un impact notabil asupra creșterii economice. Din contră, ar putea pune în pe­ricol sustenabilitatea ei pe termen lung. Creșterea pe credit este tot o creștere pe consum, iar în România acest lucru în­seamnă o creștere pe bază de importuri.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.