Saint-Gobain a investit peste 400 milioane euro în România. Și nu se oprește aici

Au investit până acum 400 de milioane de euro în România și vor continua să o facă și pe viitor. Pentru cei de la Saint-Gobain, mizele sunt cât se poate de clare.

„Companiile franceze au adus României capital, 125.000 de locuri de muncă directe, o contribuție puternică la internațio­na­lizarea și la creșterea în gamă a economiei românești. Prin achizițiile lor, prin acordurile de producție, prin joint-ventures, investitorii francezi au contribuit la dezvoltarea companiilor cu capital autoh­ton“, explica recent François Coste, preșe­din­tele Camerei Franceze de Comerț și Industrie din România. În momentul de față, în România sunt mai bine de 3.000 de firme cu capital francez, cu un total de peste 100.000 de angajați.

Printre ele, și producătorul de materiale de construcții Saint-Gobain, cu afaceri de 41,8 miliarde de euro în 2018, la nivel glo­bal. Compania este prezentă în 68 de țări și numără peste 180.000 de angajați, iar subsidiara locală a raportat anul trecut vân­zări de 230 de milioane de euro.

Saint-Gobain este și producătorul de nu­mele căruia se leagă cea mai mare inves­tiție de tip greenfield de după Revoluție, fabrica de sticlă de la Călărași. Lucrările au început în 2005 și s-au finalizat doi ani mai târziu, în urma unei investiții în valoare de aproximativ 130 de milioane de euro. În scurt timp, francezii au ajuns să controleze 50% din segmentul de sticlă float destinată construcțiilor din țară. Iar șirul investițiilor nu s-a oprit aici, pentru că se știe: pentru a te menține competitiv pe o piață care se dezvoltă continuu, nu trebuie să faci rabat la calitate.

Iar calitate fără capital nu se poate. Este și motivul pentru care, explică Ovidiu Păs­cuțiu, noul director general al grupului în România, care ocupă această funcție de la începutul anului, Saint-Gobain investește în cele opt centre de cercetare pe care le are la nivel global peste 450 de mi­lioane de euro anual. „Unu din patru pro­duse vândute de grup nu exista cu cinci ani în urmă. De asemenea, 400 de patente sunt dezvoltate anual de Saint-Gobain. Ceea ce îi asi­gură companiei, pentru al optulea an consecutiv, un loc în Top 100 Global Innovators“, detaliază acesta.

Extinere a capacității de producție la fabrica din Călărași

În momentul de față, sub umbrela locală a grupului Saint-Gobain se află 13 unități de producție – de la sticlă la rigips – pentru mărci precum Abrasives, Brodrene Dahl, Glass, Pietta Glass Working, Sekurit, Isover, PAM, Rigips sau Weber. Cel mai recent intrată pe listă este fabrica de parbrize Sekurit, de la Călărași, cu o capacitate de 500.000 de bu­căți anual și cu o echipă de aproximativ 140 de persoane, deschisă oficial la înce­putul acestui an.

Tot la Călărași, producătorul a finalizat la începutul acestei luni procesul de extindere a capacității de producție a fabricii de sticlă, în urma unei investiții de aproximativ 20 de milioane de euro în retehnologizare. „Am ales să investim în România pentru că am văzut că există potențial de dezvoltare aici. Am folosit tehnologii care să ajute la reducerea consumului de energie cu peste 10%“, spunea André Limon, directorul general de la Saint-Gobain Glass Ro­mânia, la inaugurarea oficială a noii linii de producție, care are acum o capacitate de 21 de milioane de metri pătrați de sticlă anual.

În fabrica din Călărași lucrează aproximativ 340 de angajați, dintre care 15% pe linia retehnologizată. Sticla produsă aici se folosește în toate segmentele de piață, iar jumătate din producție este direcționată către rezidențial.

„Fiindcă credem în creșterea pieței con­strucțiilor din regiune, în 2019, Saint-Gobain a investit în jur de 40 de milioane de euro pe piața românească. Ceea ce în­seamnă că, încă din 2005, grupul a investit aici un total de aproximativ 400 de mili­oa­ne de euro“, face Ovidiu Păscuțiu un cal­cul rapid.

O directivă care obligă statele membre UE să dezvolte strategii de renovare până în 2050

În momentul de față, cererea de materiale de construcție, in­diferent de segment, este pe o tendință de creștere, care se va menține și în peri­oada următoare. „Întrucât, în România, peste 70% din locuințele rezidențiale au fost construite în urmă cu peste 25 de ani, acestea necesită consolidare, reabilitare termică și mai ales amenajări interioare, pentru a răspunde mai bine nevoilor din prezent și pentru creșterea confortului“, mai spune Păscuțiu.

Directiva UE 2018/844 (EPBD 2030) obligă sta­tele membre, inclusiv România, să dezvolte o strategie de renovare pe termen lung a fondului de clădiri naționale, atât publice, cât și private, pentru a-l transforma, până în 2050, într-un real parc imobiliar fără emisii de carbon și cu eficiență energetică înaltă.

Clădirile sunt un element esențial al politicii de efi­ciență energetică a Uniunii Europene, fiindcă reprezintă aproximativ 40% din consumul final de energie la nivelul UE (în România sunt peste 50%) și 36% din emisiile de CO2 la nivelul UE (în România sunt peste 40%).

Potrivit spuselor sale, în România, cea mai mare pondere a clădirilor care au nevoie de renovare este re­pre­zentată de sectorul rezidențial, res­pon­sabil cu aproximativ 81% din consumul de energie, în con­dițiile în care 65% din acestea sunt case locuite de o singură familie. În funcție de zona climatică, o astfel de casă consumă cu aproximativ 24% mai multă energie/metru pătrat față de un apartament dintr-un bloc.

„De asemenea, cei mai mulți locatari ai clădirilor cu o singură familie au venituri mici și sunt afectați de sărăcie. Prin urmare, considerăm că este important ca programele de îmbunătățire a eficienței energetice să se adreseze atât blocurilor de apartamente, cât și caselor unifami­liale“, adaugă acesta. În opinia sa, o provocare majoră care îi afectează pe toți jucă­torii din piață este pu­nerea în aplicare a standardelor și a re­glementărilor legate de calitatea produselor și a soluțiilor utilizate.

Totodată, companiile din domeniu trebuie să se ocupe cu găsirea de soluții pentru a răs­punde nevoilor prezente și vii­toare, precum schimbările climatice, pro­tecția mediului și eficiența energetică. Mai ales că unul dintre principalele trenduri din industrie este construcția de clădiri cu emisii de carbon zero. Iar până în 2025, Saint-Gobain își propune să își scadă consumul de energie cu până la 15% și emisiile totale de carbon cu 20%.

Saint Gobain este un business global, cu afaceri de 48,1 miliarde euro

Companie cu afaceri de 48,1 miliarde de euro la nivel global, Saint-Gobain își lasă amprenta pe mapamond.

• Răspândire. Fiecare a treia casă din Europa are izolația termică realizată din materiale Saint-Gobain.
• În larg. Pasagerii care călătoresc, de la Pireu la Santorini, la bordul feribotului Blue Star Delos sunt protejați suplimentar de sticla Saint-Gobain folosită la construcția navei.
• În depărtare. Toate cărămizile șle­fuite anual cu ajutorul cupelor diamantate Norton, produse de Saint-Gobain, puse alături, ar putea înconjura Pământul de două ori.