Peste Ocean, campania prezidențială a intrat în linie dreaptă. Cele două convenții, a Partidului Democrat și a Partidului Republican, au oficializat candidatura fostului vicepreședinte Joe Biden, respectiv cea a președintelui în exercițiu, Donald Trump. La două luni de momentul 3 noiembrie, data la care vor avea loc alegerile, diferența dintre candidatul democrat și cel republican a început să se reducă în mod considerabil.
La începutul verii, diversele sondaje afișau o diferență de 10-12 procente în favoarea lui Joe Biden. Acum, numai 4 puncte procentuale îi separă pe cei doi, semn că lupta este foarte strânsă, mult mai strânsă decât sperau strategii Partidului Democrat. În plus, sondajele pentru Congres arată egalitate între Partidul Democrat și cel Republican.
Desigur, toate aceste sondaje trebuie să le privim cu rezerve, întrucât sunt sondaje exclusiv la nivel național. Un asemenea sondaj, în 2016, o dădea câștigătoare pe Hillary Clinton. Și așa a și fost. Candidata democrată a confirmat sondajul când, la nivel național, a obținut cu peste trei milioane de voturi mai mult decât Donald Trump. Importantă a fost însă câștigarea alegerilor pe state pentru atingerea numărului de 270 de mari electori. Această istorie traumatizantă, care a marcat durabil Partidul Democrat, riscă să se repete și pe 3 noiembrie 2020, cu atât mai mult cu cât scrutinul de la acea dată va avea în realitate alura unui referendum pro sau contra lui Donald Trump.
Un „vot-refugiu“. Contextul protestelor antirasiste și contra violențelor comise de poliție, cu iz de răzmeriță, a început să fie în defavoarea candidatului democrat. Cea mai mare parte a cetățenilor SUA este atașată ideii de lege, ordine și securitate, iar în acest context votul pentru candidatul republican la propria-i succesiune poate deveni ceea ce se numește un „vot-refugiu“. Este și motivul pentru care convenția republicană a avut ca temă centrală menținerea ordinii.
O altă problemă a democraților este însăși candidatura lui Joe Biden. Aflat la aproape 78 de ani, uzat fizic, candidatul democrat va fi oare capabil să reziste presiunii lui Donald Trump timp de două-trei ore în cele trei dezbateri naționale față în față care vor fi organizate începând cu 29 septembrie? Nimic sigur, cu atât mai mult cu cât, de câteva ori, în timpul unor intervenții publice, Joe Biden a avut pierderi de memorie. Este și motivul pentru care sănătatea sa cognitivă a devenit o temă de atac pentru republicani, Donald Trump solicitându-i în mod public un examen medical transparent.
În același timp, fostul vicepreședinte american este prea mult identificat cu establishmentul tradițional împotriva căruia au votat foarte mulți americani în 2016 și care l-au adus astfel la putere pe un personaj precum Donald Trump. Deși liderii aripii radicale de stânga a Partidului Democrat, în frunte cu senatorul Bernie Sanders, și-au declarat susținerea fără rezerve, efectele în rândul electoratului pot să nu aibă întru totul efectul scontat, într-o Americă în care problemele sociale rămân mari.
Un sondaj recent ar trebui să dea foarte mult de gândit: numai o treime din alegătorii care vor vota pe data de 3 noiembrie pentru Joe Biden o fac pentru personalitatea și programul candidatului democrat, restul de două treimi votează contra lui Donald Trump. În ce-l privește pe candidatul republican, 75% din electoratul său votează pentru personalitatea și ideile reprezentate de Donald Trump.
Puterea celor 2%. În ecuația alegerilor va cântări foarte greu și electoratul neoevanghelist, pentru care Donald Trump încarnează candidatul ideal: este cel care a sprijinit Israelul, fiind singurul președinte care și-a asumat mutarea ambasadei SUA la Ierusalim, a fost cel care a venit cu un plan de pace israeliano-palestinian satisfăcător, a numit judecători conservatori la Curtea Supremă – o garanție a apărării valorilor tradiționale, a modului de viață american. În plus, în următoarele două luni, curba pandemiei poate coborî, iar economia americană poate da semne vizibile de relansare. Și acest aspect poate juca în favoarea candidatului republican pe 3 noiembrie.
În concluzie, avem de-a face cu o campanie foarte imprevizibilă, în care orice se poate întâmpla, așa cum a fost în 2016 și ancheta federală a lui James Comey și care a reprezentat lovitura fatală pentru candidata Hillary Clinton. Avem de-a face cu o campanie în care sondajele nu sunt deloc fiabile și, în orice caz, nu reflectă corect electoratul lui Donald Trump.
Alegerile vor fi decise de cei 2% din americani indeciși din opt state în care Donald Trump și Joe Biden sunt practic la egalitate: Georgia, Ohio, Carolina de Nord, Arizona, Florida, Wisconsin, Pennsylvania și Minnesota.
