S-a rupt lanțul de iubire: Putin vrea să scape de cel mai mare aliat al său

Acuzațiile de corupție au dus la un minim (42%) rata de susținere a premierului rus Dmitri Medvedev. Acesta rămâne totuși un pion important în jocul electoral gândit de Putin pentru alegerile din 2018, iar în contextul protestelor masive din ultima lună, joacă rolul de paratrăsnet pentru liderul de la Kremlin, care-și con­servă po­pu­laritatea de 82 de procente.

La ultimele alegeri prezidențiale, Rusia lui Vladimir Putin a recurs de două ori la o mutare intempestivă de înlăturare a premierului pentru a susține o rată ridi­cată a prezenței la urne. Dmitri Medvedev, cel mai longeviv premier de când Putin a ajuns la putere în 2000, pare să fie o excepție, ba chiar nutrește (încă) speranțe să fie succesorul acestuia la funcția supremă în stat. Dar ca ur­mare a scăderii dramatice în son­daje, pe fondul acuzațiilor de corupție care au condus la cele mai ample proteste din ultimii ani împotriva establishmentu­­­lui de la Kremlin, Medvedev ar putea fi sacrificat în contextul scrutinului pre­zi­dențial din martie 2018.

Potrivit unor apropiați, Medvedev este mai îngrijorat decât oricând de viitorul său politic. Alte două surse din anturajul de la Kremlin spun că, cel mai proba­bil, premierul va deveni tot mai vulnera­bil cu cât ne apropiem de 2018. Aflat în picaj din cauza recesiunii econo­mice care durează deja de doi ani, Medvedev a mai decontat și recentele proteste iscate de acuzațiile de corupție lansate în martie anul acesta, astfel că, după o nouă scă­dere de 10 procente, a ajuns la un minim de 42% rată de sus­ținere, potrivit unui son­daj din 5 aprilie realizat de Levada-Center. În schimb, popu­la­ri­tatea lui Putin rămâne la fel de ridi­cată – 82%.

Aruncarea peste bord a unui premier intrat în dizgrația opiniei publice ar putea părea cea mai logică mutare. Însă, cu un Putin extrem de popular, care are garan­tată victoria anul viitor, mobilizarea electoratului va fi extrem de dificilă. Iar Putin are nevoie de legitimitate, adică de o pre­zență mare la vot. Schimbarea numărului doi în stat ar da un suflu nou guvernului de la Kremlin și ar crește prezența la urne.

Înlăturarea lui Medvedev are însă și riscuri: ar putea să le dea vânt în pânze opo­zanților lui Putin. Cel mai proeminent dintre ei – avocatul Alexei Navalnîi, care în martie lansa documetarul unde era prezentată averea acumulată de premierul Medvedev – proprietăți în Rusia și Italia și peste 1 miliard de dolari direcțio­nați de partenerii de afaceri către ONG-uri caritabile controlate de acesta.

Dacă îl pune pe liber pe Medvedev, Putin îi poate face un neașteptat cadou lui Navalnîi, crede Gleb Pavlovsky, fost consilier la Kremlin până în 2001.

Documentarul, care a făcut peste 20 de milioane de vizualizări pe YouTube, a fost scânteia protestelor masive declanșate pe 26 martie în peste 80 de orașe rusești, sco­țând în stradă circa 60.000 de ruși. Printre ei, foarte mulți elevi și studenți, o sur­priză foarte neplăcută pentru Putin, spun surse din anturajul preșe­din­telui. Sunt și voci care neagă orice preocupare a lui Putin față de acest val de proteste. „Popularita­tea este ceva care crește, scade. Este ceva normal“, comen­tează Dimitri Peskov, pur­tătorul de cuvânt al președinției.

Un nou sondaj realizat de Levada la începutul lunii mai indică faptul că doar 45% dintre respondenți ar fi de acord cu înlăturarea lui Medvedev, iar 33% s-ar opune. Restul s-au declarat indeciși.

ROBIN ȘI BATMAN. În vârstă de 51 de ani, Medvedev a fost președintele Rusiei între 2008 și 2012, când a făcut rocadă cu Putin (devenit premier), dat fiind că acesta din urmă nu mai putea candida la preșe­dinție conform Constituției. La acel moment, Medvedev a fost perceput drept un reformist.

Fost avocat, actualul premier de la Kremlin se declara un adept al statului de drept și un susținător al me­diu­lui privat de business. Obișnuia să spună că „libertatea este preferabilă non-libertății“, o afir­mație aproape revoluțio­nară în Rusia anului 2008. Totodată, Medvedev a dat spe­ranțe că va cultiva relații mai bune cu Oc­ci­dentul, mai ales că ple­da constant pen­tru modernizarea eco­nomiei rusești, atât de dependentă de resursele de țiței și gaz.

În timpul unei vizite în SUA în 2010, Medvedev a vizitat sediul Apple din Cupertino (California) și a încercat să sta­bilească o relație personală cu fostul pre­ședinte american Barack Obama, care l-a tratat cu hamburgeri în Arlington și a căutat o resetare a relațiilor cu Moscova. Doar că Putin i-a lăsat puțin spațiu de manevră președintelui Medvedev să schimbe mare lucru în establishment-ul de la Kremlin. Când, în 2011, Medvedev a fost de acord să îi lase din nou locul lui Putin în fruntea statului începând din 2012 (nu chiar de bunăvoie, potrivit unor surse), credibilitatea pe care o câștigase atât intern, cât și în străinătate s-a evaporat. Mai mult, flirturile lui cu Occidentul au luat sfârșit odată cu anexarea Crimeii în martie 2014, moment din care relațiile ruso-occidentale au înregistrat cel mai mare recul de la Războiul Rece încoace.

În tandemul Medvedev-Putin, primul nu a scăpat nici de eticheta pusă într-o cablogramă Wikileaks din 2008 în care era numit Robin, iar Putin, Batman.

„Medvedev este perceput ca fiind mai li­beral decât Putin și drept urmare mai slab în ochii majorității rușilor care con­sideră garantarea ordinii în țară drept cel mai important lucru“, spune Alexei Grazh­dankin, adjunctul Levada.

Ca premier, Medvedev nu și-a lăsat prea mult amprenta asupra politicii de la Kremlin. Apropiații săi cred însă că pro­blemele de care s-a lovit au fost provocate de rivalii săi politici de la Kremlin cu legături în serviciile secrete, printre ei Igor Sechin (56 de ani), puternicul șef al gigantului petrolier Rosneft. Ambii îl cunosc pe Putin de când au lucrat pentru el în anii ’90, în St. Petersburg, pe când acesta era viceprimar al metropolei. Adep­t al statului intervenționist în economie, Sechin a avut mai multe ciocniri cu Medvedev și aliații săi tehnocrați care sprijină o economie de piață.

JOC RISCANT. Dar și în cercul lui Putin circulă temerea că, în cazul în care lui Putin i s-ar întâmpla ceva, Medvedev ar deveni succesorul său, potrivit prevederilor constituționale. Chiar dacă nu există nici- un risc imediat pentru liderul de la Kremlin – este sănătos tun, potrivit informațiilor disponibile –, Medvedev s-ar putea bucura de o răzbunare neașteptată devenind președinte în locul lui Putin. Este un scenariu care pune o presiune și mai mare pe anturajul lui Putin de a-l înde­părta din zona de putere pe actualul premier, apreciază Sergei Markov, consultant politic apropiat de Putin.

Cu toate acestea, este de așteptat ca între cei doi să fi existat discuții și un acord prin care Medvedev să fie păstrat ca premier cel puțin până în martie 2018. „Medvedev poate încasa oricâte lovituri, pare blindat. Cred că va supraviețui“, a mai spus Markov.

Foarte probabil, Putin îl va lăsa pe Med­vedev să decidă singur care va fi pasul următor până în preajma alegerilor, deoarece, „dacă s-ar retrage prea de­vreme, impactul nu va mai fi același“, apreciază Alexei Cesnakov, fost înalt oficial de la Kremlin, actualmente consilier. „Demisia premierului ar putea fi luată în calcul, dacă va fi nevoie de un imbold pentru campania electorală“, comple­tează acesta. Deocamdată însă, Medvedev este un pion convenabil pentru Putin – joacă rolul de scânteie a protestelor populare și este cel care decontează prin pierderea de capital politic, context care îi permite președintelui să-și conserve avantajul net, consideră Andrei Koliadin, analist politic și fost înalt oficial la Kremlin. Dacă însă Putin decide să-l dea la o parte pe Medvedev, „riscă să devină el ținta contestării populare“.

FOTO: Getty Images