Rusia, adio, dar rămân cu tine!

Echipa de cercetare a școlii de management de la Yale, condusă de profesorul Jeffrey Sonnenfeld, a avut ideea de a analiza companiile străine prezente în Rusia care au ieșit, total sau parțial, de pe această piață. Deciziile anunțate de toate marile companii occidentale imediat după începerea războiului erau la unison pentru plecarea din Rusia. Profesorul Jeffrey Sonnenfeld declara anul trecut pentru The Wa­shin­gton Post că „a fost o unitate rară de misiune patrio­tică, valori personale, preocupare autentică pentru pacea mondială și interes corporativ“. Este o descriere exactă a momentului. Ar trebui să spunem că pro­fe­sorul american i-a îndemnat de-a lungul ca­rie­rei sale în mod constant pe liderii de business să acțio­neze în beneficiul societății, nu doar al acționa­rilor, ci și pentru rezolvarea problemelor sociale.

Cu asemenea preocupări nu este de mirare că pro­fesorul Sonnenfeld vedea la începutul războiului în deciziile anunțate de companii o combinație reușită de responsabilitate față de societatea occidentală și un compromis rezonabil față de business.

CIFRELE. Studiul publicat de Universitatea Yale la un an de la începerea războiului din Ucraina ne arată o realitate mai complicată. În cifre, 517 firme au pă­răsit Rusia, 497 de companii și-au suspendat activitatea, dar o pot relua, 152 de firme și-au redus activitatea, 179 de companii nu au anunțat o decizie de a ieși de pe piața rusă, iar 242 de firme își continuă activitatea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Aceste calcule includ și companii chineze sau indiene care nu și-au pus problema de a-și opri activitatea în Rusia, dimpotrivă, cele mai multe au încercat să profite de moment și să își crească afacerile.

Primele companii care au plecat, imediat după 24 februarie 2022, au fost cele din domeniul petrolier și din industria auto. Firmele occidentale din aceste industrii, sub presiunea opiniei publice, au luat decizia de a se retrage din Rusia, în pofida unor pierderi pe care le-au înregistrat și a abandonării unor investiții de valori mari. Pe lista companiilor care au plecat ra­pid se află și câteva firme internaționale de con­sul­tanță, dar și mari companii din tehnologia informa­ției, precum Dell, Alphabet, Meta sau Apple.

Iată și alte câteva povești concrete. Grupul fran­cez Renault avea o participație la o companie locală. După câteva ezitări, în mai 2022, Renault a decis să cedeze acțiunile de la compania rusească, pe un preț simbolic de o rublă, către un institut de cerce­tări de profil, deținut de Ministerul Energiei din Rusia. „A fost o decizie dureroasă“, a recunoscut, la acel moment, Luca de Meo, directorul general al grupului Renault. A fost și o decizie care a aruncat Renault în pierdere în anul 2022, din cauza înregistrării contabile a vânzării pe o sumă simbolică a acțiunilor deținute la compania înregistrată în Rusia. Grupul fran­cez și-a luat doar o măsură de precauție și anume că va putea să răscumpere acțiunile în următorii șase ani.

Grupul bancar francez Société Générale avea o po­ziție stabilă pe piața rusă. Cu toate acestea, în aprilie 2022, banca a vândut participația din Rusia către un om de afaceri local.

Sunt doar două exemple. Fiecare companie care a plecat din Rusia are povestea ei. Unele firme și-au asumat pierderile, altele și-au vândut acțiunile către oameni de afaceri ruși sau către companii rusești.

Dar nu toate firmele au fost atât de hotărâte. Stu­diul realizat de Yale o arată foarte clar: unele com­panii își continuă afacerile ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, altele fac un joc al declarațiilor care nu este urmat de fapte, iar alte firme, care au plecat, își vând totuși produsele pe piața rusească prin intermediari.

De altfel, sancțiunile occidentale se aplică în domenii destul de cuprinzătoare, de la tehnologie până la produse de lux. Numai că de la prohibiția ameri­cană știm că un embargou nu funcționează nicio­dată impecabil. Totdeauna vor exista portițe de evitare a unor sancțiuni. Așa se întâmplă și cu cele aplicate Fede­rației Ruse. De exemplu, cumpărăturile prin unele magazine online continuă să aibă loc.

În felul acesta, rușii pot cumpăra haine sau încălță­minte ale unor mărci occidentale. De asemenea, mărci occidentale de băuturi carbogazoase, mobilă sau îmbrăcăminte ajung prin țări terțe în Rusia. De aceea, Germania propune introducerea în urmă­torul pachet de sancțiuni obligativitatea pentru com­paniile exportatoare europene de a face o declarație a beneficiarilor finali, tocmai în ideea că în felul acesta circuitul paralel al comerțului către Rusia va fi mult redus.

MIZĂ MARE. Dincolo de plecarea sau nu a unor companii din Rusia, sancțiunile aplicate de state au fost esențiale. Reducerea aprovizionării cu gaze din Rusia, găsirea unor surse noi pentru a încheia contracte de cumpă­rare a gazelor naturale, plafonarea prețurilor pentru țițeiul importat din Rusia, toate aceste măsuri au ară­tat că dependența de Rusia se poate rupe. De­si­gur, este nevoie ca statele Uniunii Europene să confirme aceste soluții și în următorii ani. Este o miză mare pentru o lume economică aflată în plină schimbare.