România va intra în stare de alertă! Ce reguli noi apar

Elena Marinescu 13/05/2020 | 20:50 Ştiri
România va intra în stare de alertă! Ce reguli noi apar

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri seară, în calitate de for decizional, legea privind starea de alertă. Proiectul depus de Guvern a suferit mai multe modificări, însă a fost votat de majoritatea parlamentarilor. Deputaţii au adoptat, miercuri seară, cu 267 de voturi ”pentru”, 26 de voturi ”împotrivă” şi 5 abţineri proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. 

Legea va intra în vigoare la 3 zile după ce apare în Monitorul Oficial. Chiar dacă a trecut de Parlament, s-ar putea ca în weekend să nu existe restricţii. Cetățenii sunt obligați să poarte mască de protecție în spațiile publice închise, magazine și în transportul public în comun, iar sancțiunile ajung de la 500 de lei la 2.500 de lei.

Proiectul de lege iniţiat de Guvern a suferit numeroase modificări, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor. Din legea adoptată miercuri seară a fost scos amendamentul propus de PNL care prevedea intrarea imediat în vigoare a legii. Potrivit Constituţiei, orice act normativ intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau ulterior.

Potrivit legii, starea de alertă ”reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”.

Potrivit News.ro, starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi se poate stabili atât la nivel naţional, regional sau local. Dacă starea de alertă vizează mai cel puţin jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale, trebuie încuviinţată de Parlament, în cel mult cinci zile.

Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ- teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.

Principalele modificări din lege

Noul raport elaborat de deputații din Comisia Juridică cuprinde mai multe modificări printre care introducerea printre magazinele care pot fi deschise în perioada stării de alertă a mall-urilor mici, cu o suprafață de până la 15.000 de metri pătrați. De asemenea, pot fi deschise terasele pe perioada stării de alertă. Conform legii, cetățenii sunt obligați să poarte mască de protecție în spațiile publice închise, în spațiile comerciale și în transportul în comun..

În legea care reglementează starea de alertă, au fost introduse toate măsurile prin care autoritățile pot institui carantina, izolarea sau măsuri de restricționare a circulației. Sunt prevăzute și amenzi cuprinse între 500 și 2.500 de lei pentru nerespectarea măsurilor. De asemenea, autoritățile pot, în baza legii, restricționa organizărea și desfășurărarea unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.

Se poate restrânge sau interzice circulația persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite. Pot fi făcute achiziții prin negociere directă, fără publicarea în prealabil a anunțului.

Starea de alertă se declară prin Hotărâre a guvernului, aprobată în termen de 5 zile de Parlament, dacă se aplică la peste jumătate din teritoriul național. Parlamentul lasă posibilitatea ca după starea de alertă, dacă situația o impune, să se revină la starea de urgență. „Măsurile aplicate pe durata stării de alertă se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc”, se precizează în lege.

Ministerul Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare județene și al municipiului București are obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic implicat, pe toată durata activităţilor didactice desfășurate în clasă, numărul necesar de măşti de protecţie ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile închise din incinta unităţilor de învăţământ.

Tipuri de interdicție a circulației

  • restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite
  • interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice
  • restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite
  • închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat
  • limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici
  • participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale

Angajații pot fi detașati/Se pot întrerupe concedii de odihnă

  • Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, pot dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detașarea să fie din acelaşi domeniu de activitate
  • Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimțământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia
  • Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei, de COVID-19, precum și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
  • Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum și a regulamentelorcadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii

Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.

Angajații aflați în șomaj tehnic vor primi în continuare 75% din salariu, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.

Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului școlar

Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

În tren, avion, metrou, transportul în comun se pot institui restricții și măsuri pentru pasageri și se poate stabili inclusiv gradul de ocupare.

Pe durata stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfășura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al Ministrului Culturii și al Ministrului Sănătății. În situația nerespectării măsurilor de protecţie sanitară, activitățile menționate pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată.