România, printre ţările europene cele mai afectate de restricţiile de predare în timpul pandemiei

România se numără însă printre cele care au avut cea mai scurtă perioadă de predare față în față, fapt care a dus la creșterea inegalităților.

Pandemia de COVID-19 a supus sistemele de educație din Europa unor presiuni fără precedent. Fiecare țară a reacționat, căutând soluții de reorganizare pentru depășirea dificultăților predării și învățării. Iar acestea au fost fie să țină școlile deschise, fie să le închidă și să mute învățarea în sistemul online și/sau aplicarea unui sistem mixt.

Foarte puține școli au fost pregătite pentru a face față acestei situații. Nu au știut care dintre tehnologii și metodologii sunt cele mai potrivite predării la distanță, în ceea ce privește eficiența, securitatea și accesibilitatea. Profesorii au fost nevoiți să se adapteze rapid la noi modele de predare în care nu fuseseră neapărat pregătiți, iar elevii să se bazeze, inițial, pe propriile resurse pentru a continua să învețe de la distanță folosind manualele, internetul și televiziunea.

Șase țări nu au închis deloc școlile

Raportul Eurydice ia în considerare anul școlar 2020-2021 și realizează comparații între acțiunile luate la nivelul claselor a IV-a și a VIII-a. Analiza arată că, în Europa, școlile au rămas în mare parte deschise pe parcursul anului școlar 2020/2021. Cu toate acestea, numai Spania, Finlanda, Elveția, Islanda și Liechtenstein au menținut școlile deschise pentru cursurile față în față la clasele a IV-a și a VIII-a, pe tot parcursul întregului an școlar. Și în Suedia școlile au rămas deschise, dar în unele cazuri acestea au permit permisiunea de a muta cursurile față în față în sistem mixt sau la distanță.

În majoritatea celorlalte sisteme de învățământ, școlile și-au adaptat practicile obișnuite de predare și învățare prin trecerea la învățământul la distanță și/sau la învățământ mixt pentru o parte a anului școlar. Închiderile complete de școli din cauza pandemiei au fost destul de rare și de durată relativ scurtă. Învățământul la distanță a fost a doua cea mai comună formă de organizare școlară în pandemie. Școala la distanță a avut o durată mai mică de o lună în Franța, Ungaria și Malta și de cinci luni sau mai mult în Cehia, Grecia, Italia, Lituania, Polonia, Macedonia de Nord și Turcia.

Unde se situează România

Elevii de clasa a VIII-a au petrecut mai mult timp în online, comparativ cu cei de clasa a IV-a, ceea ce a produs îngrijorări cu privire la cariera lor școlară, dezvoltarea socială, sănătatea mintală și bunăstarea lor, mai notează raportul.

România este pe ultimul loc în Europa, alături de Polonia și Turcia, cu doar două luni și jumătate în care școala a fost complet deschisă pentru elevii de clasa a IV-a. În restul timpului, România figurează cu perioade relativ egale de școală în sistem hibrid și școală online, pe când în Polonia și Turcia a fost preferată aproape exclusiv școala online, cu foarte puțin timp petrecut în sistem hibrid.

Cât privește clasa a VIII-a, România este iar la coada clasamentului, cu doar două luni și jumătate de școală în format clasic, la fel ca Polonia și Bulgaria. O perioadă mai scurtă decât noi au avut Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Letonia, în timp ce în Turcia școlile au fost deschise pentru predarea față în față la casa a VIII-a aproape șase luni.

Potrivit adevarul.ro, analiza menționează că la suspendarea totală a cursurilor au apelat Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Portugalia, România, Muntenegru, Macedonia de Nord și Turcia, dar că aceasta s-a întins pe o perioadă scurtă – una-două săptămâni – imediat înainte sau după vacanțele școlare.

Raportul citează diverse studii, precum și o analiză a Comisiei Europene, potrivit cărora pandemia a accentuat inegalitățile dintre elevii cu rezultate slabe la învățătură și care provin din medii dezavantajate. Aceștia nu au avut acces la resurse digitale de învățare, comparativ cu ceilalți care au avut de înfruntat mult mai puține obstacole.

Exemplul Finlandei

Raportul mai notează că acolo unde infrastructura digitală era prezentă în școli, sistemul s-a putut adapta, cel mai bun exemplu fiind Finlanda, care avea acest tip de infrastructură dinainte de pandemie. Aceasta pentru că, în 2015, guvernul a susținut inițiativa „calculatoare pentru toți”, în care au fost colectate computere uzate care au fost donate școlarilor și studenților, iar în 2016, tot autoritățile naționale au finanțat o rețea de profesori-tutori care s-a dovedit a fi esențială în pregătirea profesorilor pentru predarea la distanță. Experiență în sistemul de management al învățării la distanță au avut și multe dintre școlile din Letonia, Suedia, Ungaria, Țările de Jos, Lituania și Danemarca. La polul opus, au fost cele din Albania, Franța, Germania, Cipru, Bosnia și Herțegovina.

Cât privește accesul la un device digital pentru fiecare, raportul menționează că doar 17,3% dintre elevii de clasa a IV-a aveau acest privilegiu în 2019. Cel mai bine echipat sistem de educație digitală a avut Malta, unde un computer era disponibil pentru fiecare elev în proporție de 94,8%, în timp ce în Danemarca, Suedia și Norvegia proporția a fost de 65-70%. La polul opus – cu 5% acces individual la computere în școli – s-au situat Turcia, Albania, Austria, Cipru, Italia, Portugalia, Serbia și Muntenegru.