România (ne)calificată: Câte cursuri sunt dispuși să plătească patronii pentru a avea angajați mai productivi

Un angajat productiv este un angajat în abilitățile căruia se investește. La ni­vel local, astfel de investiții sunt (încă) subțiri.

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

Da, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește intensitatea investițională, adică suma pe care o cheltuiește, în medie, un angajator pentru formarea personalului, reiese dintr-un studiu al Băncii Europene de Investiții (BEI). O consecință firească o reprezintă faptul că aproape patru din cinci companii ocupă poziții similare la nivel european din punct de vedere al produc­ti­vității.

Citiți și: O soluție simplă pentru retenția angajaților talentați în companie

RAPORTUL CINCINAL. După un început de an șubred, productivitatea muncii de la nivel local și-a revenit ușor în a doua parte a lui 2017. Presiunile pe salarii, ge­ne­rate de creșterea acestora în sectorul public și implicit de nevoia privaților de a echilibra balanța pentru a nu rămâne fără personal într-o piață a muncii deja tensionată, au generat o undă de șoc și în productivitatea muncii. Creșterea artifi­cială a remunerației, fără niciun cores-pondent la nivelul productivității, au avertizat economiștii, va afecta indicatorii de performanță ai companiilor. Evo­luția robustă a economiei a redresat însă situația, cu toate că progresele de ordin structural au fost modeste, potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR). Industria și comerțul au fost sectoarele cu cel mai consistent aport la câș­tigurile de productivitate din ultima parte a lui 2017, cel din urmă fiind puternic susținut de o dinamică robustă a segmentului online, care a consemnat o creș­tere de aproape 40%, notează analiștii băncii centrale.

Pe de altă parte, ei avertizează asupra importanței investițiilor în pregătirea forței de muncă, în contextul în care studiul BEI sugerează o temperare a acestor cheltuieli în perioada următoare. Printre cele mai importante obstacole în calea acestor investiții semnalate de com­pa­nii se numără inadecvarea infra­structurii de transport, mediul macroeconomic incert, dificultățile în găsirea personalului calificat sau creșterea costurilor cu energia.

La nivelul anului 2015, rata de participare a angajaților români la cursuri de formare profesională continuă era de 21,3%, în creștere față de 2010, când procentul era de 17,8%, reiese din datele Ins­titutului Național de Statistică (INS). O astfel de anchetă se realizează o dată la cinci ani, următoarea fiind programată pentru 2020. Companiile care au investit cel mai mult în astfel de cursuri activau în sectoare precum fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (59,3% în 2015, față de 63,4% cu cinci ani înainte) fabricarea produselor farmaceutice (53,2%, cu zece puncte procentuale mai puțin decât în 2010) și intermedieri financiare și asi­gurări (52,9%, în scădere față de 2010). La polul opus, mai puțin de zece la sută din angajații din industria ospitalității sau din construcții au beneficiat de astfel de traininguri.

Companiile locale au plătit în 2015 puțin peste un sfert de miliard de euro pentru cursurile de formare profesională, în scădere cu 27,9% față de 2010, reiese din datele statisticii. Cele mai mari sume au fost alocate de angajatorii din IT&C și de către cei din domeniul automotive. În jur de 730.000 de angajați au participat la astfel de cursuri, a căror durată medie a fost de sub 40 de ore.

REVOLUȚIA COMPETENȚELOR. În 1589, când clericul britanic William Lee a aplicat pentru obținerea unui patent roial pen­tru mașina de cusut, regina Elisabeta I i-a răspuns tranșant: „Gândește-te ce le-ar face această mașinărie sărmanilor mei supuși. Cu siguranță i-ar ruina, pri­vân­du-i de un loc de muncă“. Discuții nu foarte diferite au loc acum, în contextul automatizării, numeroase voci atrăgând atenția că angajații din producție riscă să fie înlocuiți de roboți. Cu toate acestea, sondajele și studiile realizate pe aceste teme arată că noua revoluție digitală va fi ­­mai mult o schimbare de paradigmă. Ceea ce înseamnă că locurile de muncă nu vor dispărea, dar că fișa postului va fi cu totul alta.

„Robotizarea și digitalizarea compani­­i­lor produc transformări profunde asupra necesarului de competențe“, reiese

dintr-un studiu Manpower Group. În con­secință, angajatorii caută cu precădere abilități specific umane care să potențeze utilizarea tehnologiei. Spre exemplu, companiile românești prețuiesc cel mai mult colaborarea, organizarea muncii și solu­ționarea problemelor. Peste patru din cinci angajatori au menționat importanța acestor abilități, pe care le consideră însă destul de rar întâlnite printre candidați, cele mai dificil de găsit fiind organizarea muncii (43%), comunicarea (42%) și solu­ționarea problemelor (40%). În IT, spre exemplu, comunicarea este o abilitate rar întâlnită, chiar dacă foarte mulți candidați sunt foarte bine pregătiți din punct de vedere tehnic.

Cei mai avantajați de joburile viitorului vor fi, bineînțeles, cei cu abilități digitale. Probleme vor avea „cei ce au competențe depășite sau disponibile pe scară largă, în contextul în care automatizarea va in­fluența nu atât dispariția anumitor roluri, cât schimbarea conținutului de activități și competențe necesare pentru aceste ro­luri“, reiese din studiul citat.

Deocamdată, doar unu din cinci an­gajați din România a participat la cursuri de formare profesională, iar productivitatea companiilor are de suferit din această cauză. Pe de altă parte, ca orice indicator, și acesta reprezintă un raport dintre va­loare adăugată și numărul de angajați. Și așa cum a fost deteriorat de creșteri artificiale de salarii, poate fi și ajustat „din condei“, însă la costuri sociale mari, prin reducerea numărului de angajați.

Diaspora muncii

O cincime din forța de muncă a României lucrează peste hotare, o proporție uriașă față de media europeană de doar 3,8%.

• MIGRAȚIE. Odată cu intrarea în UE și liberalizarea pie-ței muncii, 19,7% din români au ales să lucreze într-un alt stat european. Clasamentul este completat de Lituania (15%) și Croația (14%), potrivit datelor Eurostat.
• EDUCAȚIE. Persoanele cu studii superioare sunt mai mobile decât restul populației, mai relevă cifrele biroului european de statistică. Un procent de 32,4% din cetățenii UE care locuiesc într-un alt stat membru au absolvit o facultate, față de 30,1% media întregii populații a blocului comunitar.
• INVESTIȚIE. La nivel local, cele mai mari investiții în centre de formare profesională aparțin în general companiilor străine. Spre exemplu, producătorul german de componente auto Bosch a deschis în toamna anului trecut, la Jucu, Cluj, un centru de training dedicat pregătirii elevilor în sistemul educațional dual, investiția ridicându-se la un milion de euro. Cele mai multe astfel de centre au ca scop suplinirea unor lacune ale sistemului public de învățământ, despre care companiile din industrie, în principal, spun că nu se adresează nevoilor reale din piața forței de muncă.

Foto: Gulliver/Getty