România în 2018

Cum va arăta anul 2018, din punct de vedere economic? Complicat, într-un cuvânt. La nivel macroeconomic, cifrele de buget sunt controversate sau pe alocuri cu multe semne de întrebare. Este greu de crezut că, în 2018, în medie, cursul de schimb euro-leu va fi de 4,55 lei, când cotația a depășit deja pragul de 4,6 lei/euro. Întărirea monedei națio­nale este puțin probabilă în contextul deficitului de cont curent și al deficitului de balanță comer­cială cu care se încheie anul 2017.

Creșterea economică pentru anul 2018 luată în calcul la construcția bugetului este de 5,5%, o estimare ce pare ușor optimistă, dar care, să nu uităm, reprezintă o încetinire substanțială în comparație cu ritmul de creștere de aproape 8% de anul trecut. Mai mult, deficitul bugetar rămâne în continuare mare, la limita a 3% din PIB, adică, în valoare nomi­nală, va ajunge la 35 de miliarde de lei. Ceea ce va însemna că va fi nevoie de împrumuturi masive de pe piața internă și internațională ceea ce va duce, implicit, și la o creștere a datoriei publice.

Realizări egale cu zero. În materie de inves­tiții publice, așteptările nu sunt deloc optimiste dacă privim realizările anului 2017. Absorbția de fonduri europene (cu excepția subvențiilor agricole) este puțin peste 1%, iar în domeniul infrastructurii mari, de exemplu, realiză­rile au fost egale cu zero pe parcursul anului 2017.

De asemenea, investițiile realizate de adminis­tra­țiile locale sunt sub semnul întrebării, pentru că veniturile la bugetele din teritoriu sunt incerte ca urmare a reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Impozitul pe venit este o sursă im­portantă de finanțare a bugetelor locale, iar scă­derea acestuia lasă mai puțini bani la dispoziția admi­nistrațiilor locale. Guvernul a promis o echilibrare a bugetelor, dar nu este deloc clar dacă mo­delul de alocare va funcționa sau va fi viciat de diverse cri­terii politice. În aceste condiții, bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale sunt orientate cu precă­dere către creșterea pensiilor și a salariilor bugetare și mai puțin spre investiții.

Pe de altă parte, pentru companii, anul 2018 va fi unul complicat. Va fi un an în care o multitudine de modificări legislative vor trebui absorbite de către mediul de afaceri. Reglementări precum split TVA sau mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat vor da bătăi de cap. Se vor adăuga și alte modificări fiscale anunțate care vor complica mult viața firmelor. Este vorba despre intenția promo­vării unei ordonanțe care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru patronii care încasează impozi­tele și nu le plătesc către bugete. De asemenea, s-a anun­țat că se va aplica, în sfârșit, introducerea caselor de marcat electronice.

Se observă intenția, altfel justificată, de a lupta cu evaziunea, dar care dusă la extrem ar putea să reducă activitatea unor companii. Mediul de afaceri se va confrunta cu toate problemele anului 2017 și cu altele în plus. Forța de muncă va fi în continuare dificil de găsit. Salariile bugetare vor crește și vor pune presiune și asupra celor din sectorul privat, salariul minim a fost mărit deja și pune presiune asupra competitivității companiilor mici și mijlocii, dar și asupra celorlalte salarii din companii. Prețul materiilor prime și al energiei vor crește, importurile s-au scumpit, iar rata inflației a fă­cut un salt spectaculos. La toate acestea se adaugă și creș­te­rea dobânzilor, un fenomen care va deveni o realitate și mai pregnantă în 2018, o evoluție întă­rită și de politicile monetare internaționale, acolo unde Rezerva Federală a dat tonul creșterii dobânzilor.

Una peste alta, două motoare ale creșterii din ultimii ani, relaxarea fiscală și creditele cu dobânzi mici nu vor mai funcționa la turația de până acum. Mai rămâne doar impulsul dat de creșterea salarii­lor bugetare, atât cât va fi, și de mărirea pensiilor, dar este puțin probabil ca nivelul consumului să aibă creșterea din anul anterior. Practic, vânzările pe piața internă vor scădea.

Cea mai bună veste. Care vor fi sectoarele care riscă să aibă proble­me? N-aș vrea să mă hazardez în pronosticuri. Câteva lucruri sunt, însă, destul de clare. Sectorul bancar, de exemplu, va trebui să facă față unor noi schim­bări de regulamente și de legislație care vin de la Autoritatea Bancară Euro­peană. Industria, motorul exporturilor, rămâne vedeta anului 2018. Per total, aceasta este mai la adă­post pentru că trăiește din exporturi, iar zona euro (principala des­ti­nație a exporturilor industriale românești) va păs­tra creșterea econo­mică și anul viitor. Aceasta este cea mai bună veste pentru industria românească.

Construcțiile vor avea un an complicat, la fel ca 2017. Marile companii de construcții depind, to­tuși, de începerea marilor lucrări de investiții pu­blice, ceea ce ridică multe semne de întrebare. De la agricultură ne putem aștepta cel mult să repete performanțele din anul 2017. Orice per­for­manță în plus ar fi o plăcută surpriză. Dar, una peste alta, anul 2018 nu va fi deloc simplu. Multe schimbări legislative care vor trebui implementate și destule modificări de tendințe economice.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la TVR1. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.
← Close