România ia măsuri sporite împotriva virusului SARS-COV2. Decizie de ultimă oră a Guvernului

Guvernul României a aprobat, vineri, un proiect de Hotărâre care are în vedere transpunerea integrală a Directivei (UE) 2019/1833 şi a Directivei (UE) 2020/739 în ceea ce priveşte includerea SARS-CoV-2 în lista agenţilor biologici care cauzează infecţii la om, informează Ministerul Muncii. 

Actul normativ, elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu consultarea Ministerului Sănătăţii şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică, modifică anexele la HG nr.1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă şi introduce virusul SARS-CoV-2 în lista agenţilor biologici, pe lângă virusul SARS şi virusul MERS, doi agenţi patogeni care se aseamănă mult cu SARS-CoV-2.

„Măsura vine în contextul în care cele mai recente dovezi ştiinţifice şi date clinice disponibile, precum şi opiniile experţilor din toate statele membre UE au arătat că SARS-CoV-2 poate cauza boli grave la persoanele infectate, în special în rândul lucrătorilor în vârstă şi al celor cu alte probleme medicale sau cu boli cronice, astfel că la nivel european s-a luat decizia de clasificare a virusului drept agent patogen pentru om într-o grupă mare de risc„, se menţionează în comunicat.

Modificările aduse HG nr.1092/2006 vizează în mod special protecţia personalului care lucrează în laboratoarele de diagnostic uman şi continuitatea acestei activităţi esenţiale în contextul actualei crize epidemiologice, dar şi a celorlalţi lucrători din industrie. Documentul urmăreşte şi îmbunătăţirea măsurilor şi nivelurilor de biosecuritate din laboratoarele şi unităţile unde se află animale.

1,5 milioane de oameni au pierdut lupta cu COVID-19

Medicii şi oamenii de ştiinţă din întreaga lume şi-au unitz forţele pentru a combate virusul care, de la începutul acestui an, a provocat o pandemie soldată până acum cu peste 70 de milioane de cazuri de infectare la nivel mondial şi peste 1,5 milioane de decese provocate de COVID-19.

Până astăzi, 11 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 545.567 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 443.168 de pacienți au fost declarați vindecați, iar 13.116 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.

În acest moment, cele mai sigure teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV2 sunt testele RT-PCR prelucrate în laborator. Testele rapide sunt mult mai puțin precise, având o sensibilitate de doar 50%-60%.

Când se va termina pandemia?

Întreaga lume s-a mobilizat pentru dezvoltarea în timp record a unui vaccin sigur și eficient împotriva virusului, iar în scurt timp, vaccinarea anti-COVID va începe, simultan, în multe țări. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 60-70% din populaţia globului trebuie să fie imunizată împotriva noului coronavirus pentru a reduce numprul de infecţii şi, în final, încetarea pandemiei.

Primul român confirmat cu noul coronavirus este un tânăr de 25 de ani din judeţl Gorj, contact direct al unui cetățean italian care a vizitat România în perioada 18-22 februarie și care ulterior a fost testat pozitiv.

Care sunt simptomele infectării cu SARS-COV2?  

Potrivit medicilor, simptomele infectării cu SARS CoV-2 sunt similare cu cele ale gripei sezoniere. Pacientul poate să resimtă o stare de oboseală accentuată, precum şi dureri musculare şi/sau articulare ridicate, care îi reduc din mobilitatea obişnuită.

Printre cele mai comune simptome ale COVID-19 se numără tusea seacă şi febra ridicată. În unele cazuri, pacienţii îşi pierd gustul şi mirosul, acesta fiind un simptom de alarmă, care poate diferenţia COVID-19 de orice alta afecţiune similară. Frecvent, pacienţii acuză dureri de cap şi de gât, precum şi dificultăţi mari la respiraţie şi dureri în piept.

Deoarece coronavirusurile afectează şi sistemul digestiv, în momentul infectării cu SARS CoV-2, pot apărea şi episoade de diaree şi/sau vărsături, mai frecvent la copii.

Cu toate acestea, unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ 1 din fiecare 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă şi prezintă dificultăţi de respiraţie.

Persoanele în vârstă, precum şi cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte o formă gravă. Aproximativ 2 % dintre persoanele suferinde de această boală au murit. Persoanele cu febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie trebuie să solicite asistenţă medicală.

Potrivit unui studiu recent, cercetătorii au constatat că simptome precum uscăciunea nazală pot fi, de fapt, un precursor pentru pacienții care își pierd capacitatea de gust și miros.

De la începutul pandemiei de COVID-19, experţii din domeniul sănătăţii au remarcat un număr mai mare de cazuri grave înregistrate în rândul bărbaţilor.

Diferitele categorii de simptome

Experţii au identificat 7 categorii de simptome:

1. Simptome gripale (febră, frisoane, oboseală şi tuse)

2. Simptome de guturai (guturai, strănut, gât uscat, nas înfundat)

3. Dureri musculare şi de articulaţii

4. Inflamaţii la nivelul ochilor şi mucoasei

5. Afecţiuni pulmonare (pneumonie sau dificultăţi la respiraţie)

6. Afecţiuni gastro-intestinale

7. Pierderea simţului mirosului şi a gustului şi alte simptome

Cum se va face vaccinarea anti-COVID în România

În această lună a fost lansată platforma #ROVACCINARE, platforma națională de informare privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

Platforma conține informații oficiale despre vaccinurile anti-COVID-19, inclusiv despre procesul de vaccinare în România. Este prezentat modul în care se autorizează un vaccin în Europa, cum s-a ajuns la accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva SARS CoV-2, care sunt vaccinurile candidate, dar și grupurile prioritare pentru vaccinare, precum și de ce ar trebui să ne vaccinăm împotriva SARS-CoV-2.

Platforma pune la dispoziția publicului larg informații oficiale despre vaccinurile candidate anti-COVID-19 și despre procesul de vaccinare în România, grupurile prioritare pentru vaccinare și motivele pentru care ar trebui să ne vaccinăm împotriva SARS-CoV-2.

Populația prioritizată pentru vaccinarea împotriva COVID-19:

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat:

Personalul din spitale și unități ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii);
Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
Personalul din serviciile stomatologice;
Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică);
Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a

Populația cu grad ridicat de risc

• Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
• Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.
• Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
Personalul din sectorul economic vital:
Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
Unități de producție, transport și distribuție gaze;
Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
Transport de persoane și mărfuri;
Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
Personalul poștal și din servicii de curierat;
Personalul cultelor religioase;
Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Etapa a III-a (populația generală)

Populația adultă;
Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

53% din vaccinurile anti-Covid pentru 14% din populația lumii

Guvernele din mai multe ţări au exclus deja ideea unor campanii obligatorii de vaccinare împotriva COVID-19, idee susţinută inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În contextul în care deja au apărut o serie de controverse privind posibile restrângeri de drepturi de circulaţie pentru persoanele care vor refuza vaccinarea, ţările bogate își fac depozite cu doze de vaccinuri anti-Covid, în timp ce oamenii care trăiesc în țările sărace nu au acces la el, avertizează o coaliție a organismelor pentru apărarea drepturilor omului.

The People’s Vaccine Alliance spune că aproape 70 de țări cu venituri mai mici vor putea vaccina doar una din 10 persoane. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că Oxford-AstraZeneca s-a angajat să ofere 64% din dozele sale oamenilor din țările în curs de dezvoltare, potrivit BBC News.

Se fac demersuri pentru ca accesul la vaccinuri să fie echitabil în toată lumea. Mecanismul COVAX, pentru asigurarea unui acces echitabil la vaccinuri împotriva Covid-19, a reușit să asigure 700 de milioane de doze de vaccinuri care să fie distribuite în 92 de țări cu venituri mai mici, care s-au înscris în program.

Companiile producătoare, în cursa pentru aprobare

AstraZeneca, compania care produce vaccinul Covid dezvoltat de Universitatea din Oxford, s-a angajat să-l ofere în scopuri non-profit pentru țările în curs de dezvoltare. Acest vaccin este mai ieftin decât celelalte și poate fi depozitat în frigider, facilitând astfel distribuirea pe tot globul.

Vaccinul Pfizer-BioNTech a primit deja aprobarea în Marea Britanie și cei mai vulnerabili încep să fie vaccinați în această săptămână. Este posibil să primească aprobarea autorităților de reglementare din SUA și Europa în curând, ceea ce înseamnă că ar putea să treacă ceva timp înainte de a ajunge la națiunile mai sărace.

Alte două vaccinuri, Moderna și Oxford-AstraZeneca, așteaptă aprobarea organismelor sanitare în mai multe țări. Vaccinul rusesc, Sputnik, ar fi avut un răspuns pozitiv la studii, în timp ce sunt în faza de studii clinice.

Între timp, compania farmaceutică indoneziană Bio Farma a anunţat marţi că datele preliminare rezultate din studiul clinic pe care îl desfăşoară asupra vaccinului produs de compania chineză Sinovac relevă o eficacitate de până la 97%.