Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro şi care deţine 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea aşa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internaţional încheiat în 1994 de statele din Europa şi de fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaţionale în domeniul energiei şi care conţine şi prevederi privind protecţia investiţiilor străine în sectorul energetic.
Date analizate de Profit.ro relevă că grupul austriac Kelag, care controlează şi operează în România parcurile eoliene Mihai Viteazu 1 (13,8 MW), Dudeşti (8 MW) şi Pogoanele (8 MW), a înregistrat la ICSID o cerere de arbitraj împotriva statului român, drept reprezentanţi ai pârâtului figurând premierul demis şi interimar Florin Cîţu şi Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Este al patrulea proces intentat la Washington împotriva României de către investitori străini în capacităţi de producţie de energie regenerabilă.
Celelalte procese au fost iniţiate de mai mulţi dezvoltattori de parcuri fotovoltaice – LSG Building Solutions GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Green Source Consulting GmbH (Austria), Solluce Romania 1 BV (Olanda), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Germania), Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Anina Pro Invest Ltd (Cipru) şi Giust Ltd (Cipru) – de EP Wind Project (Rom) Six Ltd. care controlează în România firma EP Wind Project (Rom) Six SA, operatorul parcului eolian Chirnogeni, precum şi de 44 de investitori străini în proiecte locale de producţie de energie fotovoltaică, persoane fizice şi juridice, majoritatea din Italia, printre care şi o firmă ce controla indirect o parte din cel mai mare parc fotovoltaic din România, cel de la Livada, din judeţul Satu Mare, cu putere instalată de 56 MW.
Nu este clar deocamdată cât de mult mai pot avansa toate aceste proceduri de arbitraj, în condiţiile în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislaţia comunitară.