Roland-Garros, turneul banilor

Roland-Garros, unul dintre cele patru turnee de tenis de câmp de Mare Șlem, își propune să se întoarcă anul acesta cu un nou suflu economic. În cei doi ani de pandemie, turneul de la Paris s-a desfășurat doar cu o parte din capacitatea sa: în anul 2020, cu porțile închise (fără spectatori), iar anul trecut, la doar o cincime din capacitatea arenei. Rezultatul a fost că turneul a înregistrat pierderi, în anul 2020, de 96 de milioane de euro.

Anul 2022 vine cu noutăți și cu așteptări mari. Ca de obicei, vânzările de bilete sunt epuizate, au apărut noi parteneri ai evenimentului, iar drepturile de transmisiune TV contribuie la „rețeta“ financiară a competiției. Turneul de Mare Șlem de la Paris este cel mai ur­mărit eveniment de tenis din lume, conform fede­ra­ției franceze de specialitate. Adună 690 de milioane de ore de vizionare cumulate în toate cele 220 de țări în care este transmis. Dar turneul este și un busi­ness bun. Profitul brut obținut în anul 2021 de Fede­rația Franceză de Tenis, proprietara compe­ti­ției, a fost de 100 de milioane de euro, iar anul acesta aștep­tările sunt ca nivelul să fie depășit.

MAI MULT DECÂT O AFACERE. Roland-Garros nu este doar o afacere. Experții fran­cezi consideră că este un turneu exponențial din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, pentru promovarea extraor­dinară pe care o face tenisului și, pe de altă parte, pentru că asigură mijloacele financiare care îi ajută atât pe tinerii jucători francezi, cât și pe cei amatori practicanți ai „sportului alb“. Un specialist francez în marketing sportiv a explicat pentru cotidianul „Les Echos“ că federația franceză, datorită bugetului atât de consistent pe care îl are, își permite să ofere licențe la tarife mici pentru cluburile de pe întreg teritoriul țării. În felul acesta, federația franceză creează o bază de masă pentru tenisul de câmp.

Ca un amănunt, Amélie Oudéa-Castéra, o fostă jucătoare de tenis și fost director general al Fede­rației Franceze de Tenis, a fost numită ministru al sporturilor în guvernul format recent, ca urmare a noului mandat obținut de președintele Emmanuel Macron.

Să nu uităm că arena care găzduiește turneul de tenis a trecut în ultimii ani prin mai multe schimbări, precum construirea unor noi terenuri sau, deocam­dată, a unei arene acoperite care să permită să se des­fășoare meciuri în caz de ploaie, dar și într-o se­siune de seară apreciată de televiziuni.

Toate investițiile au costat, iar pentru a le realiza, federația sportivă a contractat un împrumut garantat de stat, de 40 de milioane de euro, dar nu a ezitat să își reducă și cheltuielile cu aproximativ 15%. De exemplu, unele proiecte de marketing care în „vre­muri normale“ ar fi fost derulate cu agenții externa­lizate acum au fost realizate de angajați.

SURSELE VENITURILOR. O bună parte din presiunea din ultimii doi ani a fost depășită și, anul acesta, se așteaptă un rezultat financiar-record. Banii vor veni din surse deja consacrate: aproximativ 107 mi­lioane de euro vor fi din drepturile de televiziune, iar de la sponsori se vor încasa aproximativ 60 de milioane de euro (cel mai mult, 15 milioane, fiind plătite de sponsorul principal, BNP Paribas, care este partener al turneului de 40 de ani).

În ultimii ani, sponsorii s-au schimbat. Rolex a luat locul Lon­gines, Lacoste se ocupă în mod exclusiv de echipamentul oficialilor, arbitrilor și copiilor de mingi, iar de anul acesta, Renault a apărut în locul Peugeot.

Sociologul Bertrand Pulman, autorul cărții „Roșu este terenul: din culisele Roland-Garros“, arată că, pentru un minut de difuzare TV, brandul BNP apare timp de 55 de secunde, ceea ce exemplifică eficiența parteneriatului cu evenimentul sportiv.

Începând cu anul 2020, cu o infrastructură îmbu­nătățită, Roland-Garros a preluat experiența altor turnee de Grand Slam de a organiza o sesiune de seară. Avantajele au fost evidente: o creștere a înca­sărilor din drepturile de televiziune, mai multe bilete vândute, mai mulți bani încasați din rezervarea lojilor de către companii și, în același timp, creșterea consumului în restaurantele aflate în incinta complexului sportiv și, în general, în zonele de recreere. Estimă­rile arată că sesiunea de seară va aduce anul acesta venituri de 56 de milioane de euro, inclusiv din bilete.

În sfârșit, există și un alt „pilon“ al veniturilor și anume produsele de marketing derivate. Se esti­mează că vânzările vor crește și pe baza dezvoltării comerțului electronic și că vor aduce, anul acesta, aproximativ 16 milioane de euro.

Trăgând linie și adunând, așteptările sunt ca, anul acesta, turneul să aibă încasări de 280 de milioane de euro (recordul anterior a fost în anul 2019, 260 de milioane), iar în varianta optimistă, veniturile ar putea ajunge la 300 de milioane de euro. Par bani mulți, dar federația de tenis trebuie să amortizeze investițiile din anii anteriori, de 400 de milioane de euro, și, evident, să onoreze cheltuielile. Anul acesta, premiile în bani ajung la o rețetă totală de 43,6 milioane de euro. Oricum, Roland-Garros este un model de afaceri, nu doar un eveniment sportiv de top.