Robotul de pe Wall Street

Cine a urmărit filmul „Wall Street“, regizat de Oliver Stone în anii ’80, cu Michael Douglas în rolul principal, a putut înțelege că brokerul american tipic este un personaj lacom dispus să acționeze în afara legii pentru a-și crește profiturile. Optica lui Oliver Stone a fost aprig contestată la momentul respectiv și abordarea a fost pusă pe seama viziu­nilor stângiste ale regizorului. Marea criză din 2008 a consacrat la nivel planetar acest portret defavo­rabil. Profesiile de broker și de bancher au devenit unele dintre cele mai disprețuite din lume, cele două categorii fiind considerate direct vinovate pentru prăbușirea piețelor. Brokerii și bancherii au atras asupră-le și mai mult dispreț în momentul în care au continuat să ia bonusuri, deși instituțiile financiare la care lucrau fuseseră salvate de la faliment de către statul american. Oliver Stone avea să mai facă un film, o continuare a primului, în care a reluat tema. Apoi a venit rândul lui Martin Scor­sese să facă „Lupul de pe Wall Street“, care a cimen­tat și mai mult imaginea negativă.

Pe cale de dispariție. La 12 ani de la marea criză, o analiză publicată de Bloomberg ne arată că joburile brokerilor sunt în mare pericol. Nu vă gândiți că e vorba despre o schimbare legislativă care reglementează mai strict domeniul. Revoluția digitală i-a făcut pe managerii marilor bănci de in­vestiții să se concentreze pe angajarea de progra­matori și să-și economisească mi­li­ardele de do­lari plătite altădată pentru bonusurile brokerilor.

Specia pariorului genial care putea să câștige un bonus de 100 de milioane de dolari e pe cale de dispariție. În multe domenii deja, mintea omului nu are nicio șansă în competiția cu un software, așa cum în timpul Revoluției Industriale „bătălia“ cu mașinăriile a fost definitiv pierdută. Poate puțini deplâng soarta angajaților de pe piața de capital – răsfățați ai sorții decenii la rând, nu-i așa? –, însă „victimele“ pe care le face inteligența artificială se află în centrul dezbaterii publice.

Doar Citigroup are în plan să angajeze 2.500 de programatori anul acesta. La polul celălalt, peste șase milioane de angajați americani din banking și asigu­rări își vor pierde locurile de muncă, potrivit unui profesor de la Cornell University, citat de Bloomberg. Iar un raport realizat de Pricewater­house­­Coopers arată că, până la mijlocul anilor 2030, circa o treime din joburile din servicii finan­ciare vor dispărea. Aceeași instituție media ameri­cană arată că nu doar salariile brokerilor se află într-un trend descrescător, ci și controversatele bonusuri. În 2018, bonusurile medii au scăzut pentru prima dată în trei ani la 154.000 de dolari. Dacă facem o comparație cu câștigurile extrasalariale din 2006 – atunci acestea ajungeau la aproape 200.000 de do­lari –, am spune că elita de pe Wall Street o duce rău. Dacă ne uităm la veniturile unei familii americane obișnuite, bonusul unui singur broker e de 2,5 ori mai mare.

Schimbare de optică. Realitatea este că ro­boții care învață operațiuni pentru ca, ulterior, să le replice mult mai precis și 24 de ore din 24 vor eroda aceste venituri, iar profesia de broker va trebui să se reinventeze. Mai nou, accentul nu mai cade pe maximizarea profiturilor, iar lăcomia nu mai e bună, destabilizarea piețelor pentru beneficiul câtorva câștigători fiind inacceptabilă. Preocuparea pentru binele general al societății a devenit o prioritate și pentru mari companii din alte domenii. În august 2019, câteva dintre cele mai im­portante grupuri americane, printre care Amazon, Apple sau General Motors, au convenit că maximizarea profiturilor nu mai trebuie să fie obiectivul lor principal. Angajamentul acestora era că anga­jații, furnizorii, clienții și co­mu­nitățile în sânul cărora își desfășoară activitatea nu vor fi mai prejos decât acționarii.

Nu doar roboții pun în pericol confortul de altă­dată al jucătorilor de pe Wall Street. În ultimul deceniu, au avut loc modificări legislative menite să limiteze capacitatea băncilor de a face speculații cu resurse proprii pe termen scurt. Schimbările au fost contestate și există indicii că ar putea veni o relaxare a acestora.

Efectele automatizării procesului de tranzacțio­nare se văd și în România. Un câștigător al acestei tendințe este platforma locală de brokeraj Trade­ville, aflată în top 10 și având o poziție importantă pe segmentul de retail. Pe de altă parte, nivelul redus al volumelor tranzacționate zilnic la București (circa opt milioane de euro) face ca din ce în ce mai puține case de brokeraj să țină piept costurilor de reglementare impuse de legislația europeană. Din acest motiv, IEBA Trust, unul dintre cei mai vechi intermediari din România, și-a închis porțile pe final de 2019.

Până la urmă, e cunoscută percepția că piața de capital e comparabilă cu o junglă. Or, în junglă, la fel ca în viața de zi cu zi, cel care nu se adaptează dispare.