Riști și câștigi: În urmă cu 30 de ani era medic bine plătit în Germania, însă nu s-a mulțumit doar cu atât

A renunțat la o carieră de medic în Germania pentru o afacere de transport cu autocare, aruncându-se cu capul înainte „într-un bazin cu apă rece“. 20 de ani și 20 de companii mai târziu, e unul dintre cele mai cunoscute nume ale antreprenoriatului românesc.
Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney
„A fost o nebunie maximă. O inconștiență. Dacă îmi imaginam cum va fi, mă speriam“, își descrie Dragoș Anastasiu momentul zero al vieții sale de antreprenor. Se întâmpla în 1995, iar la o privire retrospectivă recunoaște acum că a avut și noroc. „Am dat mai multe goluri decât am luat. Mi-am dat și autogoluri“, mărturisește, zâmbind, fondatorul grupului Eurolines România.
ÎNTRE INGINERIE ȘI MEDICINĂ. A emigrat în Germania în toamna lui 1982, pentru reîntregirea familiei. Dar nu înainte de a susține în același an examenul de admitere la Facultatea de Automatică. Inițial, se gândise să se înscrie la Instalații, pentru că examenul era mai ușor. „Am vrut să merg la Instalații pentru că se intra cu medie mică. Din moment ce am văzut cum arată facultatea am zis că nu stau nici zece minute acolo. Și m-am înscris la Automatică“, povestește antreprenorul, care aștepta pe atunci finalizarea actelor de emigrare în Germania, proces pe care îl demarase încă de când era în clasa a XI-a.
Concurența a fost de șapte candidați pe loc, dar a reușit să obțină medie de intrare. Era familiarizat cu calculatoarele, pentru că tatăl său era unul dintre cei mai cunoscuți ingineri IT din acea perioadă, fiind și director al Centrului de
Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR). Cursurile le-a început pe 1 octombrie 1982, dar în 6 noiembrie era deja în Germania. A început să învețe limba și a mai urmat un an de liceu, pentru a-și echivala studiile pentru că voia să dea la facultate.
În 1984 a intrat la Facultatea de Medicină, pe care a absolvit-o șase ani mai târziu. Din 1991 până în 1995 a fost medic la Spitalul Universitar St.Markus din Frankfurt, obținând în 1993 doctoratul în Medicină. Dar și-a dorit să intre în antreprenoriat. Era un vis din anii de liceu, când începuse să facă primii bani. „Aveam un aparat foto. Le făceam poze colegilor, le developam în baie și luam atâția bani cât să am de buzunar“, își amintește Anastasiu.
A revenit în România în 1995 și a fondat Touring Europabus România SRL, care după doi ani a devenit membră a celei mai importante reţele de transport internaţional de persoane, Eurolines. Compania avea două birouri, unul în Germania și altul în România, iar mai târziu, odată cu diversificarea businessului, s-a extins și în Republica Moldova.
Revenirea lui Anastasiu în România a fost un adevărat șoc: „În 1995 m-am întors în o cu totul altă țară decât cea din care plecasem în 1982“. Anastasiu își amintea viața de liceu din România comunistă, din 1982, cu petreceri și distracții, când oamenii erau uniți cu toții împotriva unui inamic comun, dar se trezea în mijlocul unui capitalism sălbatic. „Intrasem într-un bazin cu apă rece și trebuia să dau din mâini să scap de acolo“, glumește anteprenorul.
Și a început să dea din mâini, a se citi „să facă business“, fără să știe prea multe despre afaceri. Știa că trebuie să facă transport între România și Germania, iar pretențiile clienților săi l-au inspirat să se dezvolte. Inițial, oamenii au cerut și cazare. Așa a hotărât să înființeze o agenție de turism. Cum turiștii din Germania păreau interesați de destinații din România, a decis să facă și incoming. Apoi, pentru că transportul cu autocarul dura mult, a luat decizia să vândă și bilete de avion pe lângă cele de autocar. Mai târziu, și-a spus că nu ar fi rău să vândă și pachete turistice simple, pe destinații cum ar fi litoralul românesc. Odată cu extinderea a avut nevoie și de softuri pentru programele pe care le derula. Nu a stat pe gânduri și a fondat și o companie de servicii IT.
CURAJUL ANTREPRENORIAL. În 2011 a adus în România franciza celei mai mari companii de turism din lume, TUI. Eurolines lucra deja cu compania germană, însă a hotărât să cumpere Danubius, agenție la care TUI deținea 70% din acțiuni, iar 30% era în proprietatea altor două persoane. Ciprian Popescu, unul dintre acționari, conduce și acum Danubius, explică Anastasiu. Și nu s-a oprit aici, deschizând în timp și o companie de taximetrie, și o alta de rent-a-car.
Treptat, Anastasiu și-a creat o întreagă rețea de retail în turism, care asigură cea mai mare parte a afacerii. În acest moment, antreprenorul controlează 20 de companii, care au generat anul trecut venituri totale de 150 de milioane de euro. Din acești bani, 100 de milioane vin doar de la divizia care asigură retailul în turism.
Dragoș Anastasiu recunoaște că mediul de business din România este unul dificil. Cel puțin imediat după 1990, oamenii de afaceri nu aveau o reputație prea bună în ochii unui popor care peste 40 de ani trăise într-o economie centralizată. „În general, mediul antreprenorial era considerat hoțoman, însă acum mulți oameni de afaceri au ajuns la un nivel unde nu mai funcționează hoțomănia“, spune Anastasiu.
Fără inițiativă. În opinia sa, pornirile antreprenoriale din România nu sunt foarte puternice, deoarece educația copiilor nu este canalizată către afaceri. El crede că majoritatea părinților își protejează exagerat copiii, lucru care nu le dezvoltă aptitudini care mai târziu să le permită să ia decizii antreprenoriale. „România este o țară care duce lipsă de oameni cu inițiativă“, consideră acesta.
Educației protecționiste din familie i se adaugă și un mediu de învățământ depășit și de slabă calitate. Anastasiu vede un sistem de învățământ în care cursurile teoretice și cele practice să aibă aceeași pondere în educația elevilor și studenților.
Pe acest fond, există totuși o serie de businessuri cu capital românesc care sunt competitive și la nivel regional, și la nivel global. Dragoș Anastasiu amintește despre Dedeman, Bitdefender, FanCourier, Medlife ori Catena, afaceri controlate de antreprenori care, în opinia lui, s-ar descurca oriunde în Europa. „Dacă ai reușit în România ultimilor 30 de ani să dezvolți antreprenoriat de valoare, în condițiile vitrege, eu cred că ne-am descurca peste tot în lume“, consideră antreprenorul, precizând că mediul în care se desfășoară afacerile din România se schimbă de la o zi la alta.
El adaugă că cei mai vizibili antreprenori – și ca atare, cunoscuți – sunt cei din zona de retail, însă există spirit de afaceri destul de evoluat și în zona de IT, unde sunt oameni care au calități deosebite. Însă problema antreprenorului român, în opinia lui Anastasiu, este că nu a fost suficient de educat. „Până în 2007, noi nu am avut interacțiune cu băncile. Eram analfabeți antreprenorial“, spune Anastasiu, recunoscând că până atunci a lucrat „ca măgarul“ și că se temea de împrumuturi.
Însă din greșelile proprii a avut de învățat. Când va simți că va ajunge la finalul carierei antreprenoriale vrea să dezvolte un business care să îmbine medicina cu mediul de afaceri. Este dispus ca în Delta Dunării, în apropierea complexului Green Vilage, pe care îl administrează, să deschidă o clinică de recuperare. Deocamdată, ideea nu a ajuns și pe hârtie, deoarece are mai multe proiecte în curs de derulare. Și nu este nici dispus să se mai arunce în afaceri așa cum a făcut-o în urmă cu mai bine de două decenii, educația germană oferindu-i destulă înțelepciune.
În câteva cifre
Pe fondul unor investiții susținute, sectorul turistic s-a schimbat mult față de începutul anilor 2000, când unitățile erau clasificate la două sau trei stele, România devenind din nou atractivă pentru vizitatorii din străinătate.
- Cazare. Numărul locurilor de cazare a crescut anul trecut la 343.720, de la 328.888 în 2016, mai mult de jumătate fiind repartizate în hoteluri.
- Record. În 2017, numărul turiștilor care s-au cazat în unități hoteliere clasificate de autoritățile române a fost de peste 12 milioane; 2,6 milioane dintre aceștia au fost turiști străini.
- Estimare. Turismul intern va beneficia de un plus de 400 de milioane de euro după acordarea voucherelor de vacanță către bugetari, potrivit calculelor Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
- TRANZIT. În 2017, la punctele de frontieră au fost înregistrați 12,7 milioane de vizitatori străini. Astfel, România a fost mai degrabă o țară de tranzit decât o destinație turistică.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney