Riscurile ROBOR: La ce să se aștepte în următoarele luni cei cu credite în lei

Gabriel Bucur 12/10/2017 | 13:01 Financiar
Riscurile ROBOR: La ce să se aștepte în următoarele luni cei cu credite în lei

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Chiar dacă ritmul accelerat al creșterii ROBOR-ului se va mai tempera, debitorii cu credite în lei trebuie să se pre­gă­tească pentru o nouă normalitate cea a dobânzilor mai mari. Iar sistemul trebuie să fie pregătit pentru a afla cu câtă prudență au acordat băncile credi­tele în lei produsul-vedetă al ultimilor ani.

Acum un deceniu, mulți clienți ai băncilor și-au văzut ratele umflate de materializarea unui risc pe care puțini l-au anticipat. Deprecierea masivă a leului față de euro și față de francul elvețian a înroșit bilan­țurile instituțiilor de credit care au avut nevoie de ani buni pentru a-și curăța portofoliile de creditele devenite neperformante odată cu declanșarea crizei. Măsu­rile luate atunci, de încurajare a creditării în lei, creează acum noi tensiuni, odată ce costurile de împrumut încep să crească.

Cum creditarea populației a atins între timp un nivel semnal, Banca Națională a României (BNR) analizează de cel puțin un an oportunitatea introducerii unor limite maxime de îndatorare, în condițiile în care practica bancară este neuniformă. Pentru persoanele cu venituri foarte mari, băncile acceptă un grad de îndatorare ce poate ajunge la 70%. Chiar și pentru debitorii mai prost plătiți, ratele pot ajunge la 60% din salariu.

În cazul persoanelor cu venituri mici și credite ipotecare, serviciul datoriei este, în medie, de 65%, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR. În cazul lor, o creștere de un singur procent al dobânzii duce la o mărire a nivelului de îndatorare cu 10%, aspect care în­­gri­jorează banca centrală, în special în contextul în care ROBOR pare că a decolat înainte ca BNR să înceapă ciclul de creș­­tere al dobânzilor.

Poate mai îngrijorătoare decât crește­rea propriu-zisă a costurilor de împrumut este rapiditatea cu care s-a produs aceasta. Din fericire, în spatele acestei evo­luții se află o serie de factori de con­junctură. Din nefericire, costurile vor crește, iar scumpirea creditelor va lua având începând cu anul viitor.

CAUZE ȘI EFECTE. ROBOR-ul reprezintă rata medie a dobânzii la care se împru­mută între ele cele mai importante zece bănci din România. În a doua parte a lunii septembrie, acest indicator de care sunt „legate“ dobânzile la cele mai multe dintre împrumuturile accesate de popu­la­ție a sărit de 1%, nivel pe care nu l-a mai depășit de la începutul lui 2016. Într-o sin­gură săptămână, ROBOR la trei luni a cres­cut cu 45%. În săptămâna următoare, acesta s-a apropiat de nivelul dobânzii-cheie de politică monetară, urcând la circa 1,7%. Apoi l-a depășit.

Evoluția ROBOR-ului este direct pro­por­țională cu cea a lichidității disponibile în piață. Cum România nu a dus lipsă de bani în ultimul an, ci de proiecte care să fie finanțate cu acești bani, ROBOR-ul s-a menținut la un nivel minim istoric. „Până acum, ROBOR-ul a fost menținut la un ni­vel foarte scăzut, mult sub dobânda de po­­li­tică monetară, datorită existenței unui exces de lichiditate“, a explicat Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, avertizând că se așteaptă să vadă o creș­tere a indicatorului.

Lichiditatea din piață depinde de mai mulți factori, unul foarte important fiind politica Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Dacă banii rămân blocați la Guvern și dacă titlurile de stat prin care se refinanțează datoria publică nu ajung la scadență, astfel încât să fie înlocuite de noi împrumuturi, lichiditatea din piață scade – situația în care ne aflăm acum.

Lucrurile s-ar putea debloca la finalul anului, perioadă în care se închide buge­tul și, odată ce Guvernul este „mulțumit“ de deficit, eliberează în economie banii ținuți în vistierie. Suma nu este de neglijat. În august, deficitul era de circa 1,4 mi­liarde de euro, ceea ce înseamnă că Executivul va mai avea de cheltuit până la finalul anului încă 3,9 miliarde de euro doar pentru a-și atinge ținta de deficit. Cum execuția bugetară nu a fost una echi­­­librată, lichiditatea din piață s-a sub­țiat în această perioadă.

CREȘTERE ȘI DESCREȘTERE. Finalul anului este totodată și sezonul bonusurilor și al primelor de sărbători. Banii virați de multinaționale sucursalelor din România ajuta la rândul lor la creșterea lichi­di­tății și la întărirea cursului. Leul a avut de altfel de suferit în ultima perioadă, în contextul în care România pare să se fi de­cu­plat de regiune, principalii indicatori de încredere (dobânzile la obligațiuni, prima de risc etc.) evoluând pe dos față de cei din Polonia sau Ungaria spre exemplu.

În aceste condiții, BNR a ținut cursul sub nivelul de 4,6 lei/euro, dar prețul plătit nu a fost mic. Pentru a proteja leul, banca centrală a vândut în jur de un miliard de euro din rezervele valutare, reiese din calculele lui Ciprian Dascălu, econo­mist-șef ING.

Dividendele speciale solicitate de stat de la companiile din portofoliu, în total de aproape 435 de milioane de euro, sunt un alt factor care a contribuit la diminuarea lichidităților din piață, banii fiind transferați din sectorul bancar, respectiv din depozitele în care erau ținuți, în visti­e­ria statului.

În consecință, analiștii se așteaptă ca ROBOR-ul să își revină spre finalul anului. Dar chiar și așa, indicatorul își va continua tendința ascendentă. Iar motivul ține de inflație și de deciziile BNR de la înce­putul anului viitor. În primele trei luni din 2018, inflația va ieși cel mai probabil din ținta băncii centrale, iar cea mai previ­zi­bilă reacție a BNR ar putea fi majorarea dobânzii-cheie. Cea care va antrena, apoi, creșterea aceluiași ROBOR.

 

Injecția de lichiditate

În urma mișcării abrupte a ROBOR-ului de la finalul lunii trecute, BNR a acordat în ziua în care indicatorul la trei luni a urcat la 1,8% lichidități în valoare de 9,3 miliarde de lei, echivalentul a peste două miliarde de euro, unui număr de 13 bănci.

  • GUVERNATORUL. Întrebat cum vede evoluția ROBOR, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a precizat că, deși abruptă, creșterea do-bânzilor din piața bancară nu este îngrijorătoare. „O mișcare a dobânzilor în jurul ratei de politică monetară, în momentul actual 1,75%, cu plus-minus 1% pentru mine (…) este mai mult sau mai puțin normală“, a explicat Isărescu. El a adăugat că infuzia de aproape zece miliarde de lei a venit după o perioadă de trei ani în care lichiditatea „a băltit“ în piață. Guvernatorul BNR se așteaptă ca situația să se detensioneze.
  • DECIZII. În cadrul ședinței de politică monetară de la începutul lunii octombrie, banca centrală a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a crescut la 0,5%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) s-a redus la 3%, în linie cu așteptările analiștilor.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

← Close