Richard Clayderman, Ocolul Pământului cu pianul de 80 de ori
A doua săptămână din luna martie îl aduce în România pe pianistul francez Richard Clayderman, ale cărui piese sunt celebre, deopotrivă, pentru cei pasionați de muzicile clasice și pentru cei care sunt străini de domeniu.
Nu mai puțin de patru decenii au trecut de când muzicianul a debutat în fața publicului. În acest răstimp, cariera sa se măsoară în mai bine de 1.300 de piese înregistrate și nu mai puțin de 267 de discuri de aur. Pentru exactitate trebuie adăugate încă 70 de discuri de platină. Născut în 1953 cu numele Robert Louis Philippe Pagès, pianistul este considerat de The Guinness Book of World Records „cel mai de succes pianist din lume“. A fost acceptat la cursurile Conservatorului din Paris de când avea numai 12 ani și, după patru ani, câștiga primul loc la un concurs școlar.
„Tatăl meu era în primul rând acordeonist. Dar, normal, cânta și la pian. Din moment ce aveam un instrument în casă, tata preda ore de teorie muzicală și pian. Pianul a făcut parte mereu din decorul apartamentelor în care stăteam cu părinții și sora mea, în Romainville, o suburbie a Parisului“, declara Clayderman pentru xecutives.net.
Spre surpriza tuturor, tânărul al cărui talent a ajuns destul de repede să impresioneze publicul a ales să părăsească zona muzicii clasice. Clayderman a preferat să investigheze domeniile deschise spre un public mai puțin specializat. Numele cu care a ajuns celebru l-a împrumutat din familie, fiind numele străbunicii sale. Motivul pare să fi fost simplu: a vrut să evite problemele de pronunție pe care le-ar fi ridicat sunetele franțuzești în afara Hexagonului. În plus, recupera și originea nordică a strămoșilor săi. Cum piesa care l-a făcut celebru a fost vândută în 22 de milioane de exemplare în 38 de țări, se poate spune că muzicianul a avut dreptate.
BALADA. Compusă în 1976, „Balada pentru Adeline“ era o lucrare semnată de Paul de Senneville și de Olivier Toussaint. Piesa a rămas melodia care îi vine în minte oricărui meloman atunci când aude numele lui Clayderman. Inițial, francezul era doar unul dintre cei 20 de candidați care au concurat pentru interpretarea noii compoziții. Toussaint, producător cunoscut pentru colaborările sale cu artiști ca Dalida, Petula Clark, Claude François sau Mireille Mathieu, avea o piesă nouă. Compoziția, realizată împreună cu Senneville, era dedicată celei de-a doua fiice a acestuia din urmă. Compozitorii l-au plăcut imediat pe Clayderman, remarcând accentuările delicate ale claviaturii din momentul în care se așeza la pian. „Nici eu, nici Paul de Senneville nu aveam cum să ne imaginăm că «Balada pentru Adeline» va deschide porțile unei cariere la care nici nu visam. În acele 150 de secunde de muzică este ceva limpede și clar care face piesa atemporală și poate eternă.“
Producătorul își amintea că, atunci când au semnat contractul cu tânărul pianist în vârstă de 23 de ani, i-a promis că piesa se va vinde în 10.000 de exemplare. Era momentul muzicii disco și nici interpretul, nici compozitorul nu și-au imaginat că o piesă lentă ar putea să se dovedească așa o lovitură comercială.
ACOMPANIAMENT. De-a lungul timpului, Clayderman însuși s-a remarcat prin colaborări cu muzicieni care erau în centrul atenției. Claudia Jung, Michael Bolton și chiar Gheorghe Zamfir (când cariera sa era în punctele maxime) s-au numărat printre muzicienii acompaniați de pianist. De altfel, așa a și debutat în showbiz. Primele sale apariții au fost ca muzician în deschiderea turneelor susținute de rockerul francez Johnny Hallyday. Potrivit celor de la Muzeul Artelor pe Computer din New York, citați de site-ul muzicianului, clayderman.co.uk, pentru cele 2.500 de concerte susținute până acum, Clayderman ar fi înconjurat pământul de 80 de ori, acoperind de zece ori distanța de la pământ la lună.
CIFRE ȘI ANIVERSĂRI. După ce numărul albumelor pe care le-a lansat a trecut de 300, se poate spune că nu sunt prea multe feluri de muzică pe care să le fi scăpat. A cântat compoziții de dragoste compuse de Andrew Lloyd Webber (autorul „Fantomei de la Operă“), coloane sonore pentru Bollywood (varianta indiană, mult mai mare, a „fabricii“ de filme de la Los Angeles) ori muzică populară din Germania, Turcia sau Japonia. În Orient a și cunoscut un vârf al carierei. În 1987, un concert al său transmis în direct de televiziunea chineză a adunat nu mai puțin de 800 de milioane de telespectatori. Inițial, era anunțat concertul de la București, organizat chiar de ziua femeii. Până la urmă, prestația sa a fost solicitată în orașe din vestul în estul țării. Cele cinci concerte pe care le susține în România sunt programate în perioada 6–10 martie, pianistul fiind însoțit de Camerata Regală la Timișoara, Târgu-Mureș, Constanța și Galați. Biletele au prețuri cuprinse între 99 și 350 de lei.
FOTO: Guliver / Getty Images
