Revista NewMoney, la bilanț: astazi a apărut ediția cu numarul 100

Cultivarea bunului-simț în afaceri – așa am putea sintetiza rolul pe care revista NewMoney și l-a conturat în cele 100 de ediții publicate până acum.

Din moment ce parcurgi aceste rânduri, nu trebuie să îți explicăm că NewMoney este o revistă care me­rită atenția ta. Iar rândurile de mai jos nu vor fi altceva decât – cum altfel? – o trecere în revistă a celor mai importante momente din istoria noastră de patru ani și 100 de ediții.

În vara lui 2016, atunci când pregăteam lansarea publicației, două dintre întrebările fundamentale erau pe cine punem și, mai ales, pe cine nu punem pe copertă. La a doua, răspunsul a venit foarte repede: niciun om de afaceri care are sau a avut probleme penale sau al cărui business s-a dezvoltat preponderent prin contracte de stat.

Totodată, un prim reflex a fost să ne îndreptăm spre figuri consacrate, e vorba de acei „monștri sacri“ pe care presa de business i-a cultivat cu ob­sti­nație în ultimele două decenii și jumătate. Ne-am dat repede seama că valoarea adău­gată pe care o puteam aduce prin (re)scrierea – poate cu o abor­dare nouă și un stil mai proaspăt – a unor povești cunoscute în mare era destul de redusă. În mod firesc, ne-am reorientat.

„Anonimi“ & „vedete“.

După cum observa Ion Sturza, proprietarul unui fond cu investiții în comerț online, imobiliare și tehnologie, care a devenit, la rându-i, subiect de copertă, am transformat niște „anonimi“ în „vedete“. Poate ambele cuvinte sunt cam tari, însă exprimă destul de plastic ceea ce ne-am propus după primele numere publicate. O parte dintre antreprenorii cu notorietate redusă pe care i-am adus în prim-plan aveau afaceri confirmate, alții erau încă la început. Poate cel mai ilustrativ exemplu în acest sens este Radu Savopol, cofondatorul rețelei de cafenele 5 To Go. Antreprenorul a apărut pentru prima dată pe coperta NewMoney în vara lui 2017, atunci când re­țeaua sa avea doar 45 de cafenele proprii și în fran­ciză.

În decembrie anul trecut, el a fost din nou subiectul principal al revistei, după ce a vândut 35% din companie pentru o sumă estimată undeva între două și trei milioane de euro. Și, întrucât a fost singurul antreprenor din HoReCa (unul dintre domeniile afectate masiv în pan­­­demie) care s-a extins în această perioadă, Radu Savopol a reapărut pe coperta nu­mă­rului anterior. Ca o notă de subsol, coincidența a făcut ca fondul de investiții către care a vândut anul trecut, Mozaik Investments, să-l aibă printre finanțatori pe Sacha Dragic, acționarul majoritar și promotorul proiectului NewMoney.

Dacă e să facem o mate­ma­tică simplă, peste 200 de proprietari ai unor businessuri mici – ne-am propus totuși să nu coborâm sub pragul de un milion de euro în pri­vința cifrei de afaceri – au fost prezentați în revistă. Revenind la coperte, printre cei cărora le-am oferit atenție maximă, deși afacerile lor nu impresionau ca dimensiune, se mai numără soții Alina și Daniel Donici, proprietarii micu­lui producător de lactate Artesana; soții Mădălina și Adrian Cocan, proprietarii brandului Lăptăria cu Cai­mac; Feliciu Paras­chiv, fondatorul unui mic lanț de magazine din Vrancea care ține piept multinațio­na­lelor; Eliodor Apostolescu, proprietarul brandului de pufuleți Gusto; Radu Dumitrescu, proprietarul unui lanț de restaurante din București; Nicoleta Hrițcu (Cuptorul Mol­do­vencei); Mariana Constan­tinescu-Brădescu (Piatraonline). Și lista nu se oprește aici.

Un caz cu totul special a fost Matei Datcu, omul din spatele restaurantului Pescăria lui Matei din Agigea. Pe baza votului cititorilor, el a fost desemnat cel mai popular antreprenor din 2017, motiv pentru care i-am dedicat ultima copertă din acel an. Ulterior,

Matei Datcu și-a extins afacerea, inaugurând anul trecut un punct de livrare de preparate din pește pentru Constanța, mișcare inspirată mai ales în context pandemic.

Hoți sau eroi?

Până la urmă, antreprenoriatul nu este despre dimensiune, ci despre priceperea de a oferi o soluție unei nevoi reale a pieței, multă creativitate, perseverență și capacitatea de a asigura re­surse afacerii pe termen lung. Perceput de mare parte din populație în primii 15-20 de ani de după Re­voluție drept „o activitate dubioasă“, antreprenoriatul a început să câștige respect în ultimul deceniu. Un studiu Daedalus din 2012 arăta că 57% din români considerau că în afaceri se fac bani doar din furt. Lip­sa modelelor de antreprenori autentici era invocată pe atunci drept una dintre cauze.

În anii care au urmat, percepția s-a mai schimbat și sperăm ca și activitatea NewMoney să fi contribuit în acest sens. Forțând un pic nota, am putea spune că antreprenoriatul a devenit în ultimii cinci ani un sport național și oricine își încearcă norocul pe acest tărâm devine un mic erou, chiar dacă nu dă marea lovitură.

Accesul la finanțare (mai ales bancară) a tinerilor antreprenori s-a îmbunătățit, după cum rezultă din­tr-o cercetare a firmei de consultanță EY. Totodată, apariția tot mai multor fonduri de investiții, inclusiv cu capital românesc, precum și consolidarea platformei alternative AeRO a Bursei de Valori București au contribuit la o mai bună finanțare a mediului de afa­ceri local. Nu în ultimul rând, o categorie din ce în ce mai largă de business angels a început să finan­țeze o paletă largă de tineri antreprenori aflați la început de drum. Marius Ghenea, cel care a consacrat și popularizat conceptul de business angel la noi, estima acum doi ani că în România există câteva mii de oameni de afaceri care investesc în startupuri pentru a-și diversifica plasamentele financiare.

Nu este exclus ca însăși criza din 2008-2009, care și-a făcut simțite efectele trei-patru ani mai târziu, să fi fost un catalizator pentru antreprenoriat. Exemplele din istoria altora ne arată că oamenii se în­dreaptă spre această zonă după perioade în care eco­nomia nu mai generează locuri de muncă. Asta s-a întâmplat în San Diego (California) în anii ’90, când, după sfârșitul Războiului Rece, sute de oameni de știință din domeniul militar au ajuns șomeri. Qualcomm este exemplul de startup care a folosit această forță de muncă înalt calificată.

Manștri sacri

Atunci când realitatea a impus-o, i-am adus în prim-plan și pe „monștrii sacri“, aproape de fiecare dată cu povești în exclusivitate. Octavian Radu, antreprenorul cu răni adânci lăsate de marea criză din 2008-2009, a vorbit în premieră cu noi despre relansarea sa în afaceri, în vara lui 2017. Pe atunci, după opt ani de pauză, proprietarul lanțului de librării Diverta fuziona două servicii poștale – PostMaster și TotalPost –, din care a rezultat PinkPost.

Tot în premieră a fost și povestea întoarcerii în domeniul industrial a lui Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova și artizanul vânzării Rompetrol către KazMunayGas. În toamna lui 2018, Sturza s-a implicat activ în resuscitarea combinatului Oltchim de la Râmnicu Vâlcea, companie care era în pragul fa­limentului. Practic, împreună cu o echipă de spe­cia­liști, a asigurat finanțarea achiziției combinatului de către un grup de companii deținute de omul de afaceri Ștefan Vuza. Între timp, Sturza a ieșit din această afacere.

În aceeași logică s-a înscris și cover story-ul despre tranzacția prin care Dragoș Anastasiu vindea în vara lui 2019 toate activitățile de turism ale grupului Eurolines către nemții de la REWE. Iar în februarie anul acesta, NewMoney relata despre eșecul investitorului în serie Radu Georgescu de a ridica un fond de investiții în valoare de 100 de milioane de euro. De asemenea, în primăvara lui 2017, când grupul Digi a devenit companie publică, am realizat un cover story despre Zoltan Teszari, acționarul principal al companiei și unul dintre cei mai discreți antreprenori din România. Întrucât intervievarea acestuia a fost im­posibilă, i-am conturat portretul consultând un nu­măr considerabil de surse documentare și foști colaboratori.

Alți antreprenori și investitori cu notorietate care au apărut pe coperta noastră de-a lungul anilor au fost Marius Ghenea, venture capitalist și autorul cărții de succes „Antreprenoriat“, Daniel Guzu, crea­torul mărcilor de materiale de construcții Savana și Duraziv, Nawaf Salameh, proprietarul producătorului de spirtoase Alexandrion Group, Cristina Bâtlan (Musette), Jean Valvis (Aqua Carpatica), Andrei Diaco­nescu și Victor Căpitanu (One United), frații Marius și Dan Ștefan (Autonom) sau Radu Timiș (Cris-Tim).

Oamenii din Tech

Un loc aparte în logica apariției pe coperta revistei l-au avut antreprenorii și investitorii din domeniul tehnologiei. Echipa noastră a discutat cu Daniel Dines, cofondator UiPath, chiar în ziua în care era anunțat public statutul de unicorn (startup cu o valoare de peste un miliard de dolari) al companiei cu origini românești. Un an mai târziu, l-am intervievat pe Dan Lupu, investitorul discret care a descoperit UiPath. Iar la începutul acestui an, l-am avut subiect de copertă pe Teodor Blidăruș, CEO și cofondator al startupului FintechOS, la scurt timp după ce businessul pe care îl conduce era eva­luat la 50 de milioane de dolari, în urma unei in­ves­tiții financiare.

Am adus sub lumina reflectoarelor și poveștile de viață a doi dintre cei mai im­por­tanți antreprenori români care au creat companii tehnolo­gice de succes în Statele Unite – este vorba despre George Haber (Si­licon Valley) și Christian Gheorghe (New York). Dacă Haber și Gheorghe sunt doi veterani ai dias­porei româ­nești din SUA, ambii emigrând peste Ocean în urmă cu peste 30 de ani, cu câ­teva luni în urmă am publicat un interviu cu Sebastian Dobrincu (22 de ani), cel mai tâ­năr mili­onar din Silicon Valley. Dobrincu poves­tește că par­cur­sul său a fost influențat de sfaturile date de Mark Zu­cker­berg, cofondatorul rețelei Facebook.

Prima pagină a revistei este preponderent, însă nu exclusiv, despre oameni. Atunci când am remarcat conturarea unor tendințe majore, am întrerupt seria chipurilor de pe copertă. Coagularea primei generații de fonduri de investiții cu capital autohton, nevoia tot mai acută de personal de import (primăvara lui 2017), dispariția reflexului de a deține proprietăți în rândul tinerilor sunt doar câteva dintre ele.

De subliniat că, în pandemie, când a trebuit să întrerupem tipărirea revistei (aceasta a fost publicată doar în format digital), subiectele centrale au fost mai ales analize dedicate efectelor pe care criza COVID-19 le-a generat în diverse domenii de activitate: retail, producția auto, imobiliare sau piața in­ves­­­tițională. În continuare, reflectarea modului în care afacerile românești sunt afectate de această si­tuație fără precedent reprezintă o prioritate pentru noi.

Tot în pandemie, am lansat un produs nou, 100% digital. Este vorba de „Podcast de criză“, o producție audio în care invitații – antreprenori și manageri – descriu dificultățile mai mult sau mai puțin recente cu care s-au confruntat. Nu sunt mulți cei dis­puși să împăr­tășească expe­riențe nefericite de viață, însă cei care o fac vin și cu rezol­vă­rile găsite în momentele de cum­pănă. Apropo de produse digitale, site-ul re­vistei www.newmoney.ro și-a găsit încetul cu încetul locul în peisajul presei de business online, apropiindu-se de 500.000 de utilizatori unici pe lună.

NewMoney & RBL

În mod natural, NewMoney a dez­voltat de-a lungul celor patru ani o legătură strânsă cu cea mai importantă orga­ni­zație antreprenorială de la noi – Romanian Business Leaders (RBL). De-a lungul lui 2018, am realizat îm­preună un proiect amplu, menit să pună cap la cap idei venite de la antreprenorii din toată România. Am organizat, în parte­neriat, o serie de evenimente la Iași, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Constanța și Cluj-Na­poca, denumită „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“. Practic, oameni de afa­ceri și auto­rități locale din principalele regiuni istorice au propus în cadrul evenimentelor soluții pentru dezvoltarea României în următorii 100 de ani.

La sfârșit de an, după încheierea caravanei, am prezentat lista celor 100 de idei într-o gală organizată la Hotel Intercontinental. Evident, a fost un exercițiu pur intelectual, întrucât, în ultimele trei decenii, preocuparea pentru alcătuirea unui proiect de țară a fost la capitolul „mai încolo“ pen­tru toate guver­nările.

Tot alături de RBL, de­ru­lăm chiar în această peri­oadă un proiect prin care scoatem la lumină antreprenori care au beneficiat de pregătirea și mentoratul furnizate de programul Antreprenoria. Am rea­lizat deja 12 povești cu alumnii acestui program în seria #PariemPeAntreprenori, finanțată de grupul de pariuri sportive Superbet. Și nu e vorba doar despre antreprenori de talie mică, unii dintre ei ajungând la afaceri cu venituri cuprinse între 5 și 15 milioane de euro. Câteva exemple: soții Adelina și Cristian Păsat, fondatorii distribuitorului de produse bio Nutrivita; Dana Dumitru, cofondatoarea companiei de tran­sport rutier Hermes Forward, sau Cristian Toma, cofondator al distribuitorului de echipamente electrice Castel Distribution.

În loc de epilog

Dincolo de cultivarea bunului-simț în afaceri, putem sus­ține că, în ciuda dificultă­ților cu care se confruntă presa tipărită, nu am abdicat de la principiul bu­nu­lui-simț nici în materie de atra­gere de parteneriate și publicitate. Toate artico­lele promoționale din revista NewMoney au fost și vor rămâne marcate cores­pun­zător. Din respect pentru voi, cititorii.