Rețeta tradițională a unui antreprenor secui din Covasna: producție de mezeluri, restaurante și pensiuni

Scuturată de scandalul pestei porcine africane, piața cărnii din România pare să–și păstreze totuși tendința de creștere. Iar asta nu se vede doar la marii produ­cători la nivel național, ci și la afacerile cu acoperire regională. Studiu de caz: pro­ducătorul de mezeluri Bertis, de la Sfântu Gheorghe.

Acest articol a apărut în numărul 67 (10 – 23 iunie 2019) al revistei NewMoney

24 mai 2019. Pe holurile sediului administrativ al producătorului de mezeluri Bertis, din Sfântu Gheorghe, afișe bilingve, în ro­mână și în maghiară, le aminteau angaja­ților că peste doar două zile sunt alegerile pentru europarlamentare, sugerându-le în același timp să meargă la vot. „Este vorba de o motivare la adresa angajaților pentru a-și exercita un drept“, spune proprietarul companiei, Tibor Berszány (54 de ani), fără a duce discuția înspre politică.

În schimb, începe să povestească despre businessul pe care l-a pornit în 1992. Și o face cu mezelurile pe masă, în fața a două platouri rotunde cu două sortimente de salam premium și a altor două de câr­nați tradiționali din zona Ardealului. Apoi, insistă să ne arate cum crapă crenvurștii cu piept de pui când sunt fierbinți. „Sunt făcuți simplu. Piept de pui și grăsime de porc. Nu folosim MDM“, spune antrepreno­rul. Și se pare că în acest business, cât și în celelalte afaceri adiacente din zona HoReCa, a găsit rețeta perfectă. Familia Berszány deține companiile Bertis, Bertikris și Aterimpex, care au avut anul trecut venituri totale de 67,69 milioane de euro.

Gustul cărnii. Tibor Berszány vorbește ca un adevărat expert despre rețetele preparatelor sale, dar și despre modul în care a ajuns în acest business în urmă cu 27 de ani. Inițial, după terminarea liceului, în 1983, s-a îndreptat către tâmplărie. Familia sa chiar avea un astfel de atelier. Din 1992 însă, a decis să se orienteze către distri­buția de preparate din carne. „Era o criză de alimente, mai ales de preparate din carne. Se găseau greu“, punctează el momentul și împrejurările în care a început afacerea.

A început cu produsele fabricii din loca­litate, o fostă glorie comunistă care după 1989 a început să-și piardă din strălucire. Ducea marfa cu mașina unui partener pe care îl avea la vremea respectivă și tot el se ocupa și de partea administrativă. În scurt timp, și-a convins și soția, care lucra la fabrica de mobilă din oraș, să se implice în business alături de el.

În 2002, Berszány a înființat Bertikris, o fabrică de preparate din carne produse sub brandul Bertis. Acestea erau vândute mai ales în centrul țării, unde antrepreno­rul spune că putea să-și distribuie mai ușor marfa, în aceeași zi, cu propriile mij­loace de transport. Între timp, a ajuns la un portofoliu de 1.700 de clienți în județele din centrul țării și la o rețea de zece magazine, cu aproximativ 200 de salariați, din cei peste o mie din tot grupul.

Berszány spune că a separat producția de comerț pentru că, în perioada în care a construit fabrica, creditele pentru unități de producție erau preferențiale. Din 2007 a primit și „ștampila ovală“ care-i permite să facă schimburi intracomunitare în țările Uniunii Europene. „În 2006 ridicasem fa­bri­ca la standarde europene“, povestește Berszány, adăugând că șase ani mai târziu a obținut fonduri și pentru un depozit mo­dern de congelare. Și se arată interesat să continue investițiile în zona de producție, mai ales că nu vrea să vândă businessul, ci să-l consolideze și apoi să facă schimbul între generații. Are un fiu de 30 de ani, cu stu­dii în zona de industrie alimentară, care a preluat afacerea la unul dintre restaurantele grupului, Pivnița Sfântu Gheorghe, din zona centrală a orașului, și o fiică de 21 de ani, studentă la Academia de Studii Econo­mice, în București. Are în plan să-și pregă­tească personal fiica, astfel încât aceasta să învețe să managerieze grupul de firme.

Protecția afacerii. Ține foarte mult la comerțul intracomunitar și își încearcă norocul peste graniță. De curând a găsit un distribuitor în Ungaria care să-i preia produsele de la Sfântu Gheorghe. Este la în­ceput și nu are încă rezultate extraordinare în țara vecină.

Însă, în condițiile în care în România există încă focare de pestă porcină, Berszány a fost nevoit să schimbe furnizorul de carne de porc. „Până să apară pesta mă apro­vizionam de la furnizori locali. De la Smithfield, care e cel mai mare, și de la un pro­ducător local, Toro Impex din Brețcu“, explică antreprenorul. În prezent, pentru a-și păstra dreptul de a exporta în Uniunea Europeană, se aprovizionează cu carne de porc din Ungaria și a renunțat deocamdată la furnizorii locali. Încă de la apariția pestei porcine, proprietarul producătorului de produse din carne Angst, Sorin Minea, anticipa că mulți producători se vor îndrepta către importul de carne de porc, în con­dițiile în care acesta oricum reprezenta aproximativ 50% și înainte ca fermele locale să aibă pro­bleme. „Producătorii pot lua carne din România, dar nu pot face co­merț intracomunitar. De la crescătorii locali, carnea vine cu ștampilă hexagonală, iar pentru a livra în UE e nevoie de ștam­pilă ovală“, explica Sorin Minea pentru NewMoney în momentul în care mai multe ferme de porci din România au fost afectate de pesta porcină africană.

În calitate de importator de carne de porc, Berszány își păstrează și el dreptul la ștampila ovală. Și are și de ce să-și prote­jeze pe viitor businessul. Pentru a-și mări capacitatea de producție, Berszány a preluat în august 2017, de la familia Benedek, producătorul de mezeluri Aterimpex. Com­pania preluată de Berszány producea preparatele din carne sub brandul Benedek, care a fost păstrat și după încheierea tranzacției, a cărei valoare a rămas confidențială. Aterimpex distribuie produsele printr-o rețea proprie de magazine care acoperă centrul țării, mai precis județele Covasna, Harghita, Mureș și Brașov, dar și prin rețe­lele Profi și Auchan, în care s-a lis­tat încă din 2014. Când a cumpărat compania, Ate­rimpex avea o cifră de afaceri de 10 mili­oa­ne de euro, vânzările crescând anul tre­cut la 11,5 milioane de euro.

Proiectele HoReCa. După 2000, Berszány a investit permanent în diversificarea afacerii, dezvoltând noi linii de business. Sub umbrela firmei-mamă, Bertis, pe lângă fabrica de preparate din carne se re­găsesc în momentul de față nouă magazine alimentare, cinci restaurante, un hotel, o bru­tărie și un laborator de cofetărie. O altă linie de business este cea de livrare de mân­care la domiciliu, sub brandul Big Mama Delivery.

Principalul proiect la a cărui dezvoltare lucrează susținut în acest moment este Panorama Boutique, un hotel cu 20 de camere deschis în iunie 2018 în apropiere de Sfântu Gheorghe, în urma unei investiții de aproximativ două milioane de euro. „Pe zo­na de turism ne încercăm forțele“, spu­ne Berszány. Proprietatea este desfășu­rată pe un hectar și găzduiește și un cort de evenimente cu o capacitate de 500 de persoane. Berszány spune că investiția era necesară, pentru că în Sfântu Gheorghe nu există spații pentru evenimente la care participă peste 200 de persoane, singura soluție de până acum fiind închirierea unor săli la Brașov.

Hotelul a fost dezvoltat pe structura unei foste vile și poate găzdui 40 de turiști. Are și o zonă de spa, construită special pentru ca hotelul să fie mai atractiv. Spe­cia­liș­tii din turism chiar reclamă faptul că pu­ține spații de cazare din România bene­fi­ciază de piscine acoperite sau de zone de spa.

Unul dintre cei mai vizibili antreprenori din turismul românesc, Dragoș Anastasiu, a investit personal în dezvoltarea conceptului de spa la Green Village, un complex turistic din Delta Dunării, situat în localitatea Sfântu Gheorghe. „Pe turiști îi atrag resorturile care au dezvoltată zona de spa sau fitness“, spunea Anastasiu într-un interviu acordat NewMoney.

Berszány povestește că a început să in­vestească în turism ca urmare a faptului că înnoptările din unitățile de cazare cresc anual cu câteva procente, iar România poate fi atractivă pentru cetățenii străini, fiind considerată destinație sigură. În ceea ce-l privește, spune că încearcă să atragă atât turiști individuali, pentru care oferă cazare și spa, cât și companii, care pot organiza evenimente de tip team building. Dar până la succesul noii linii de business, Berszány va continua să mențină afa­cerea cu mezeluri în zona tradițională și să testeze piața din Ungaria în ideea de a intra cu mai multă hotărâre în magazinele din țara vecină.

Acest material a fost documentat la Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

În cifre de piață

Valoarea pieței cărnii din România a fost estimată anul trecut la circa 7,3 miliarde de euro, valoare apropiată de cea înregistrată și în 2017.

• Lider. Cel mai mare jucător de pe piața cărnii din România este Smithfield, companie deținută de chinezii de la WH Group. Subsidiara din România a avut anul trecut o cifră de afaceri de 186,72 milioane de euro.
• Pondere. Pe piața cărnii din România sunt active aproximativ 9.500 de companii. Dintre acestea, peste 5.700 sunt în sectorul creșterii animalelor, circa 1.000 în zona de producție, iar 2.800 reprezintă firmele din comerțul cu ridicata și amănuntul.
• Preferințe. Circa 90% din cantitatea de carne vândută în rețelele locale este la vrac, atât la vitrină asistată, cât și la raft, ambalată în diferite gramaje.
• Importuri. La sfârșitul lui 2018, importurile de carne de porc au ajuns la 330.000 de tone, față de 170.000 de tone în 2010.

• Top 3. Cele mai multe companii din industria cărnii sunt din București (450) și din județele Cluj (326) și Mureș (313).
• Paradox. În timp ce prețul cărnii de porc este cu 20% mai ieftin la poarta fermelor româ­nești față de media Uniunii Europene, carnea de porc s-a scumpit la raft cu mai bine de 15% în decurs de un an.

• Dimensiune. Raportat la valoarea vânzărilor de preparate din carne, Elit, Cris-Tim, Caroli Foods și Meda dețin 41,9% din piață. Alte 24,3% sunt deținute de mărcile proprii ale lanțurilor de retail, în timp ce 33,8% este reprezentat de restul companii­lor producătoare.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney