Dincolo de cifrele care se referă la impactul pe care îl vor avea asupra economiei criza sanitară și măsurile luate pentru împiedicarea răspândirii virusului (analize macroeconomice care au apărut deja din surse diferite arată că urmează un an în care economia globală va avea mult de suferit), o temă este supusă unei dezbateri intense: cât de repede ar trebui repornită economia? Și cum ar trebui să se întâmple revenirea la normalitate?
Nimeni nu își poate dori ca economia să nu revină la modul de funcționare și la performanțele de dinaintea crizei sanitare. Au fost însă destule păreri venite de la antreprenori, politicieni sau de la publicul larg care au cerut insistent o repornire rapidă a economiei, indiferent de evoluția epidemiologică. De cealaltă parte, se află o tabără temperată, care cere să existe o etapizare a ridicării restricțiilor. Din această categorie fac parte cu precădere specialiștii (cum spun economiștii, medicii nu ar fi de acord cu repornirea economiei decât în condiții de siguranță perfectă, ceea ce, pentru o perioadă, va fi practic imposibil).
Alături de medici sunt politicienii care trebuie să ia deciziile. În ultimele săptămâni, peste tot în lume, tema repornirii economiei a devenit și una politică. Opoziția acuză puterea, indiferent de decizia luată. Dacă guvernul hotărăște reînceperea unor activități (ca în Spania sau în SUA), partidele de opoziție critică Executivul că se grăbește să relaxeze condițiile de izolare și riscă să reinflameze pandemia. Invers, guvernele care nu iau decizii pentru o așa-zisă repornire a economiei sunt acuzate că aruncă țara dintr-o criză sanitară într-una economică.
SITUAȚIE COMPLICATĂ. Toată lumea face pregătiri și eventual planuri pentru „redeschiderea“ totală a economiei. Comisia Europeană a expus o serie de principii și un parcurs ipotetic extrem de circumspect. Unele state europene, dar și SUA au anunțat sau au luat măsuri de relaxare a restricțiilor. Este evident că lucrurile se îndreaptă către această direcție.
Dar situația este mai complicată decât simplele anunțuri sau o serie de decizii care s-au luat. În primul rând, economia, sau o parte a ei, funcționează. Infrastructura de bază, inclusiv cea de internet, a livrat servicii către populație și companii fără niciun rateu, marile rețele de magazine sunt deschise atât cât este nevoie, companiile de comerț online își cresc afacerile, multe businessuri se mută din offline în online, iar afacerile cu produse deficitare au toate șansele să prospere și în viitor.
Evident, sunt și multe domenii care suferă. Nu doar cele oprite temporar prin acte normative, ci și sectoarele care adună împreună un număr mare de oameni. Competițiile sportive sunt practic oprite, hotelurile, restaurantele și cafenelele sunt închise, o parte din servicii nu funcționează.
Cum va arăta economia după pandemie? Cine crede că lucrurile se vor întoarce peste noapte la viața normală se înșală. Starea sanitară va influența deciziile de revenire și cu atât mai mult comportamentul consumatorilor. Activitățile economice oprite sau afectate profund se vor relua treptat. Așa vor sta lucrurile, chiar dacă, de multe ori, politicienii nu spun adevărul până la capăt. Cuvântul esențial este „treptat“, pentru că în felul acesta se pot monitoriza progresele făcute în ceea ce privește starea epidemiologică a populației și modul în care societatea reacționează la o aglomerare mai mare a activității economice și sociale.
EXEMPLE. Avem câteva repere despre cum va arăta economia repornită. Un exemplu vine chiar de la Wuhan, locul de unde a plecat pandemia. La cafenelele deschise, comenzile se iau la câteva ghișee special amenajate. Înainte de a intra în unele magazine care vând îmbrăcăminte, clienții trebuie să își ia temperatura și să își dezinfecteze mâinile. În micile cafenele și restaurante de cartier, clienții nu sunt lăsați să se înghesuie.
Industria aviatică își pune problema cum va funcționa când clienții se vor întoarce. Managerii companiilor se gândesc să păstreze câte un scaun gol între pasageri. Desigur, o astfel de abordare va crește costurile afacerii și rămâne de văzut ce se va întâmpla cu popularele linii aeriene low-cost. În același timp, aeroporturile vor lua măsuri pentru siguranța sanitară a pasagerilor. Oricum, viața va fi mai complicată.
Sunt doar câteva exemple. Aproape toate sectoarele care lucrează direct cu consumatorii sau au salariați vor fi nevoite să se adapteze noii situații. Restaurantele, cafenelele, serviciile de coafură de proximitate nu își vor găsi clienții foarte rapid dintr-un motiv simplu. Par domenii „neesențiale“, cum sunt numite acum, dar care au un impact important în industrii orizontale precum cea de cosmetice sau alimentară.
Economia va fi repornită, mai devreme sau mai târziu, cu motoarele turate, mai mult sau mai puțin. Dar în mintea consumatorilor s-au strecurat deja temerile. Și, până când acestea nu vor dispărea, lucrurile nu vor mai fi cum au fost.
Acest articol a apărut în numărul 89 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper
