Relația Columbiei cu Statele Unite, pe muchie de cuțit pe fondul războiului aproape pierdut cu traficul de droguri

Producția de cocaină a crescut spectaculos în ultimii ani pe teritoriul Columbiei. Eșecul autorităților în lupta cu traficanții poate avea un impact negativ major și în relația acestei țări cu Statele Unite.

Acest articol a apărut în numărul 69 (8 – 21 iulie 2019) al revistei NewMoney

Tara, o cățea antrenată să găsească explo­zibili cu poliția antidrog din Columbia, a ratat detectarea unei mine. Explozia l-a azvârlit în aer pe ofițerul Jose Carvajal. După cădere, încercând să se ridice, Carvajal a descoperit că picioarele nu-l mai as­cultă. „Când m-am uitat, am văzut că pi­cio­rul meu drept nu mai era acolo“, spune el. „Mina mi l-a rupt de sub genunchi.“

Polițistul în vârstă de 23 de ani făcea parte dintr-un grup de ofițeri cu misiunea de a-i proteja pe muncitorii care smulgeau din pământ coca, materia primă pentru pro­ducerea cocainei, în apropiere de Ta­razá, un oraș situat în nordul Anzilor și do­minat de un cartel al drogurilor.

„NIMIC“. Președintele Statelor Unite, Do­nald Trump, a amenințat că va în­tre­rupe acordarea împrumuturilor sau a altor for­me de ajutor pentru Columbia, dacă sta­tul sud-american nu va stăvili pro­ducția de cocaină, care a crescut de peste trei ori din 2013 până acum.

Guvernul președintelui Iván Duque a intensificat programele de eradicare a arbuștilor din care este obținută cocaina. Dar grupurile înarmate care profită de co­merțul ilegal ripostează, plantând mine artizanale pe cărări și între arbuștii cu pri­cina, pentru a-și proteja investiția. Anul acesta, cel puțin 11 persoane au fost ucise și 84 au fost rănite în operațiuni care aveau ca scop distrugerea culturilor de coca.

Sacrificiile făcute de Carvajal și de colegii săi ar putea să nu fie suficiente pentru a-l îndupleca pe Trump, care a spus în mar­tie că Duque „n-a făcut nimic pentru noi“. Autoritatea americană care se ocupă de politica pentru controlul consumului de droguri urmează să publice în curând raportul său anual. Dacă producția de co­caină va continua să atingă noi recorduri, Trump ar putea să retragă Columbiei certi­ficarea de partener în războiul cu drogurile.

Retragerea certificării ar retrograda cel mai apropiat aliat latinoamerican al Statelor Unite în aceeași categorie infamă cu Venezuela lui Nicolás Maduro. În plus, conform legii americane pentru acordarea de asistență în străinătate, ar însemna ca Sta­tele Unite să întrerupă ajutorul economic și, automat, să voteze împotriva acordării împrumuturilor pentru Columbia de către creditori precum Banca Mondială.

SOLUȚIA INTERZISĂ. Din 2000 până în 2012, producția columbiană de coca a scă­zut cu aproximativ 70%, iar Peru a devenit temporar cel mai mare producător mondial. Dar, de atunci, potrivit cifrelor date publicității de Organizația Națiunilor Unite, producția a tot crescut în Columbia. Pro­blema a apărut în 2015, când Organizația Mondială a Sănătății a emis un raport din care rezulta că erbicidul glifosat este, pro­babil, cancerigen. Prin urmare, guvernul co­lumbian a suspendat stropirea din avion a culturilor de coca. Între timp, Columbia cultivă coca în cantități suficiente pentru a produce aproape 1.400 de tone de co­caină pe an, mai mult decât Peru și Bolivia la un loc.

Retragerea certificării de partener acor­dată Columbiei este „în acest an o posibi­li­tate mai reală decât oricând“, spune Adam Isacson, de la Washington Office on Latin America, instituție care realizează studii despre respectarea drepturilor omului în America Latină. Dacă producția de coca va crește chiar și cu 5%, adaugă Isacson, Trump va ignora, probabil, sfaturile experților din Ministerul de Externe ameri­can, care au pledat pentru păstrarea cer­ti­fi­cării. Nu ar fi pentru prima dată când pre­șe­dintele le ignoră. În martie, Trump a spus că a tăiat sute de milioane de dolari din aju­toarele acordate statelor El Salvador, Gua­temala și Honduras, pentru că acestea nu au reușit să reducă migrația propriilor cetățeni în Statele Unite.

„Președintele a fost frustrat din pricina creșterii producției de coca și a traficului cu cocaină încă de când și-a început mandatul la Casa Albă“, spune Tom Shannon, fost secretar de stat la Ministerul de Externe până în iunie 2018. „Frustrarea este resimțită nu numai la Casa Albă, ci și în Con­­gres (parlamentul american, n.r.).“ Reprezentanții Casei Albe nu au dorit să comen­teze.

Camera Reprezentanților a recomandat luna trecută ca statul columbian să pri­mească anul viitor un ajutor de 457 de milioane de dolari, după ce în 2019 a fost prevăzută în același scop suma de 418 mi­li­oane de do­lari. În planul său de finanțare pentru 2020, guvernul columbian a anun­țat că intențio­nează să împrumute 1,6 mi­liarde de dolari de la mai mulți creditori. În cazul unui refuz, guvernul ar trebui să se bazeze pe emiterea de obligațiuni, ceea ce ar avea ca efect costuri mai mari ale împrumuturilor, spune Camilo Pérez, econo­mist-șef la Banco de Bogotá.

Shannon spune că retragerea certificării de partener ar fi o greșeală, mai ales că sta­­tul columbian a fost un aliat-cheie în criza venezueleană.

10 MILIARDE DE DOLARI. Columbienii au fost tratați de obicei ca niște „paria“ în le­gă­­tură cu drogurile, spune fostul preșe­dinte columbian Andrés Pastrana. La mijlocul anilor ’90, nu numai că țării i-a fost re­trasă certificarea de partener, dar preșe­dintelui de la acea vreme, Ernesto Samper, i-a fost revocată viza americană, după ce s-a aflat că traficanții de droguri i-au fi­nan­țat campania electorală.

Pastrana a supravegheat, împreună cu președintele american Bill Clinton, începutul programului de combatere a narcoticelor, cunoscut drept Plan Colombia. De când programul a fost pus în aplicare, SUA au oferit Columbiei ajutoare de peste 10 miliarde de dolari. Însă Columbia produce acum mai multă cocaină decât la începutul programului.

Carvajal și colegii săi polițiști se află în prima linie a luptei pentru a inversa această tendință. Unitatea lui nu dispunea de niciun fel de morfină, astfel că el a trebuit să aștepte în agonie până să apară un elicopter care să-l ia de pe munte. Medicii de la spitalul din Montería i-au amputat și celălalt picior. Tara n-a pățit nimic, dar a gafat pentru a doua oară, motiv pentru care poliția a oferit-o către adopție.

Astăzi, Carvajal își petrece majoritatea zilelor la psihoterapie și învățând să meargă cu proteze. „Este frustrant că mi-am pierdut picioarele, fiind atât de tânăr. Drogurile aduc o mulțime de consecințe negative și nu doar persoanelor care le consumă.“

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Matthew Bristow

FOTO: Guliver / Getty Images