Cât reprezintă din economia României a treia cea mai dezvoltată regiune din țară
Este a treia cea mai bogată regiune din România și una dintre destinațiile preferate de investitori străini atunci când vine vorba de unități de producție. Există însă și vreun „călcâi al lui Ahile“ în povestea economică a regiunii de dezvoltare Centru?
Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney
Cu un PIB/ capita de 8.000 de euro la nivelul anului 2016, regiunea de dezvoltare Centru, formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, este a treia cea mai „bogată“ zonă din România, după București-Ilfov și Vest, regiuni care de altfel trag mult în sus media națională, care a ajuns la 8.600 de euro per locuitor, după cum arată datele agenției europene de statistică Eurostat. De altfel, regiunea Centru, unde locuiesc 2,3 milioane de locuitori – adică 12% din totalul populației rezidente din România –, a generat anul trecut circa 11% din PIB și a avut în ecuația exporturilor naționale o contribuție de 16% în primele 11 luni din 2017, conform celor mai recente date de la Comisia Națională de Prognoză și de la Institutul Național de Statistică.
Regiunea înseamnă bani. La o privire mai în detaliu, Centrul este, după București-Ilfov, regiunea care a atras cele mai multe investiții străine directe, astfel că, la finalul anului 2016, dintr-un sold total la nivel național de peste 70 de miliarde de euro, județele din zona centrală a țării au primit circa 6,4 miliarde de euro, potrivit datelor de la Banca Națională a României. Județele Brașov și Mureș sunt cele care au tras lozul cel mare la acest capitol, cu investiții totale din partea jucătorilor străini de 2,1 miliarde de euro, respectiv 1,7 miliarde de euro. Nu întâmplător acestea sunt și județele din regiune care au generat cel mai mare PIB în 2017, dar și cele care beneficiază de salarii lunare nete mai mari, de peste 2.000 de lei, arată datele de la Comisia Națională de Prognoză.
Brașovul, de exemplu, a atras în ultimul deceniu investitori străini precum grecii de la Olympus, care activează pe piața de lactate sau austriecii de la Kronospan, cu activități în industria de prelucrare a lemnului. Totodată, și jucătorii din industria de componente auto, printre care Autoliv, Schaeffler sau Continental, sunt prezenți cu unități de producție în județul Brașov.
În ceea ce privește afacerile locale, printre antreprenorii români care au pus Brașovul pe harta economiei naționale îi găsim pe Horațiu Țepeș, care controlează producătorul de țiglă metalică Bilka Steel, cu afaceri de 86 de milioane de euro anul trecut, Lucian Peticilă – fondatorul Visual Fan (compania care deține brandul de gadgeturi Allview), cu afaceri de 68 de milioane de euro în 2016 – sau Mihai Miron, care a pus pe picioare jucătorul farmaceutic Ropharma, un business de 110 milioane de euro în 2017.
Drumul spre dezvoltare. În ansamblu, regiunea Centru a României este una dintre „răsfățatele“ economiei locale, o serie de companii din afară punând județele din această zonă pe lista destinațiilor lor preferate de investiții.
Dincolo de Brașov, și județe precum Alba sau Sibiu au atras investiții de sute de milioane de euro în unități de producție pe segmentul componentelor auto, care oferă locuri de muncă pentru mii și mii de angajați – fapt reflectat și de o rată a șomajului în aceste zone sub media națională de 4,5%. În Alba, de exemplu, orașe precum Sebeș au pus România pe harta producției auto regionale prin fabrici cum este cea de cutii de viteze a nemților de la Daimler. În același timp, județul ce are reședința la Alba Iulia și care a contribuit anul trecut cu aproape 2% din PIB-ul României este un adevărat „leagăn“ antreprenorial, de aici fiind originari oameni de afaceri de anvergură precum Ioan Popa, care deține grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, Raul Ciurtin – fondatorul producătorului de lactate Albalact (vândut către grupul francez Lactalis) – sau Ioan Tecar – cel care a fondat afacerea din domeniul hârtiei Pehart Tec (vândută către fondul de investiții Abris Capital Partners).
Strategii de infrastructură. Chiar dacă, în ansamblu, rețeaua de autostrăzi a României nu însumează mai mult de 750 de kilometri puși cap la cap, regiunea de dezvoltare Centru s-a aflat totuși în prim-planul strategiilor guvernanților din ultimele trei decenii atunci când a fost vorba de infrastructura rutieră. În momentul de față, există un tronson de autostradă care tranzitează județele Alba și Sibiu, iar viitoarele autostrăzi Sibiu-Pitești și Brașov-București ar urma, la rândul lor, să se regăsească pe harta regiunii Centru. Ceva mai la nord, în județul Mureș, se află în construcție și drumul de mare viteză care va lega Târgu Mureș de Câmpia Turzii.
Pe de altă parte, când vine vorba de infrastructură aviatică, lucrurile nu stau la fel de roz. Singurul aeroport internațional funcțional din regiune este cel de la Sibiu, care în 2017 a fost tranzitat de jumătate de milion de pasageri, în timp ce aeroportul de la Târgu Mureș urmează să fie redeschis anul acesta, după efectuarea unor lucrări de reparații la pistă. La Brașov, proiectul unui aeroport trenează de mai mulți ani – pista de decolare-aterizare a fost deja construită, momentan stă nefolosită, iar lucrările ar putea fi reluate anul acesta. „Infrastructura rutieră, căi ferate și aviatică (pentru Brașov) și învățământul tehnic de nivel mediu (liceu tehnic aplicat, școli profesionale)“ sunt elemente care ar putea amplifica dezvoltarea regiunii Centru, spune Florin Madar, antreprenorul brașovean care controlează furnizorul de materiale de construcții Temad, cu afaceri de peste 31 de milioane de euro în 2016.
Despre aeroportul din Brașov și autostrada București-Brașov ca factor decisiv pentru stimularea economiei din județele din centrul țării vorbește și Tatian Diaconu, directorul general al Immochan, divizia imobiliară a grupului francez Auchan, care a transformat fosta platformă Tractorul din Brașov într-un proiect imobiliar de anvergură ce gravitează în jurul centrului comercial Coresi Shopping Resort. „Calitatea vieții este un alt element important care contribuie la creșterea atractivității orașului. Acest aspect generează o reacție pozitivă în lanț: creșterea numărului de persoane dispuse să se mute în zona urbană atrăgând o resursă esențială pentru dezvoltarea orașului pe termen lung – forța de muncă“, mai spune Diaconu.
De remarcat că, într-o perioadă în care populația României scade de la an la an, Brașovul este unul dintre puținele județe din țară care a reușit să-și mențină constant numărul de locuitori în ultimii cinci ani – circa 550.000 de persoane, potrivit INS. Până la urmă, infrastructura și retenția populației și a forței de muncă calificate rămân principalele provocări care ajung să pună bețe în roate strategiilor de dezvoltare ale investitorilor, fie ei străini sau locali. Indiferent de numele regiunii de dezvoltare.
FOTO: Guliver / Getty Images
