Cât reprezintă din economia României a treia cea mai dezvoltată regiune din țară

Andreea Neferu 23/05/2018 | 11:40 Companii
Cât reprezintă din economia României a treia cea mai dezvoltată regiune din țară

Este a treia cea mai bogată regiune din România și una dintre destinațiile prefe­rate de investitori străini atunci când vine vorba de unități de producție. Există însă și vreun călcâi al lui Ahile în povestea economică a regiunii de dezvoltare Centru?

Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney

Cu un PIB/ capita de 8.000 de euro la nivelul anului 2016, regiunea de dezvoltare Centru, formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, este a treia cea mai „bogată“ zonă din România, după București-Ilfov și Vest, regiuni care de altfel trag mult în sus media națională, care a ajuns la 8.600 de euro per locuitor, după cum arată datele agenției europene de statistică Eurostat. De altfel, regiunea Centru, unde locuiesc 2,3 milioane de locuitori – adică 12% din totalul populației rezidente din România –, a generat anul trecut circa 11% din PIB și a avut în ecua­ția exporturilor naționale o contri­buție de 16% în primele 11 luni din 2017, conform celor mai recente date de la Comisia Națională de Prognoză și de la Institutul Național de Statistică.

Regiunea înseamnă bani. La o privire mai în detaliu, Centrul este, după Bucu­rești-Ilfov, regiunea care a atras cele mai multe investiții străine directe, astfel că, la finalul anului 2016, dintr-un sold total la nivel național de peste 70 de miliarde de euro, județele din zona centrală a țării au primit circa 6,4 miliarde de euro, potrivit datelor de la Banca Națională a Româ­niei. Județele Brașov și Mureș sunt cele care au tras lozul cel mare la acest capitol, cu investiții totale din partea jucătorilor străini de 2,1 miliarde de euro, respectiv 1,7 miliarde de euro. Nu întâmplător acestea sunt și județele din regiune care au generat cel mai mare PIB în 2017, dar și cele care beneficiază de salarii lunare nete mai mari, de peste 2.000 de lei, arată da­tele de la Comisia Națională de Prognoză.

Brașovul, de exemplu, a atras în ultimul deceniu investitori străini precum grecii de la Olympus, care activează pe piața de lactate sau austriecii de la Kronospan, cu activități în industria de prelucrare a lemnului. Totodată, și jucătorii din indus­tria de componente auto, printre care Auto­liv, Schaeffler sau Continental, sunt pre­zenți cu unități de producție în județul Brașov.

În ceea ce privește afacerile locale, printre antreprenorii români care au pus Bra­șovul pe harta economiei naționale îi gă­sim pe Horațiu Țepeș, care controlează pro­ducătorul de țiglă metalică Bilka Steel, cu afaceri de 86 de milioane de euro anul trecut, Lucian Peticilă – fondatorul Visual Fan (compania care deține brandul de gad­geturi Allview), cu afaceri de 68 de mi­li­oane de euro în 2016 – sau Mihai Miron, care a pus pe picioare jucătorul farmaceu­tic Ropharma, un business de 110 mili­oane de euro în 2017.

Drumul spre dezvoltare. În ansamblu, regiunea Centru a României este una dintre „răsfăța­tele“ economiei locale, o serie de companii din afară punând jude­țele din această zonă pe lista destina­țiilor lor preferate de investiții.

Dincolo de Brașov, și județe precum Alba sau Sibiu au atras in­vestiții de sute de milioane de euro în uni­tăți de producție pe segmentul componentelor auto, care oferă locuri de muncă pentru mii și mii de angajați – fapt reflectat și de o rată a șo­majului în aceste zone sub media națională de 4,5%. În Alba, de exemplu, orașe precum Sebeș au pus România pe harta producției auto regionale prin fabrici cum este cea de cutii de viteze a nemților de la Daimler. În același timp, județul ce are reședința la Alba Iulia și care a contribuit anul trecut cu aproape 2% din PIB-ul României este un adevărat „lea­găn“ antreprenorial, de aici fiind originari oameni de afaceri de anvergură precum Ioan Popa, care deține grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pa­săre din România, Raul Ciurtin – fondato­rul producăto­rului de lactate Albalact (vândut către grupul francez Lactalis) – sau Ioan Tecar – cel care a fondat afacerea din domeniul hârtiei Pehart Tec (vândută către fondul de investiții Abris Capital Partners).

Strategii de infrastructură. Chiar dacă, în ansamblu, rețeaua de au­to­străzi a României nu însumează mai mult de 750 de kilometri puși cap la cap,  regiunea de dez­voltare Centru s-a aflat totuși în prim-planul strategiilor guver­nan­ților din ulti­mele trei decenii atunci când a fost vorba de infrastructura rutieră. În mo­mentul de față, există un tronson de au­tostradă care tranzitează județele Alba și Sibiu, iar vii­toarele autostrăzi Sibiu-Pitești și Brașov-București ar urma, la rândul lor, să se re­găsească pe harta regiunii Centru. Ceva mai la nord, în județul Mureș, se află în construcție și drumul de mare viteză care va lega Târgu Mureș de Câmpia Turzii.

Pe de altă parte, când vine vorba de infrastructură aviatică, lucrurile nu stau la fel de roz. Singurul ae­ro­port internațional funcțional din regiune este cel de la Sibiu, care în 2017 a fost tranzitat de jumă­tate de milion de pasa­geri, în timp ce aeroportul de la Târgu Mu­reș urmează să fie redes­chis anul acesta, după efectuarea unor lucrări de reparații la pistă. La Bra­șov, pro­iectul unui aeroport trenează de mai mulți ani – pista de decolare-aterizare a fost deja construită, momentan stă nefo­losită, iar lucrările ar pu­tea fi reluate anul acesta. „Infrastructura rutieră, căi ferate și avia­tică (pentru Bra­șov) și învățământul tehnic de nivel mediu (liceu tehnic aplicat, școli profesionale)“ sunt elemen­te care ar putea amplifica dezvoltarea regiunii Centru, spune Florin Madar, antreprenorul brașo­vean care controlează fur­ni­zorul de materiale de construcții Temad, cu afaceri de peste 31 de mili­oane de euro în 2016.

Despre aeroportul din Brașov și autostrada București-Brașov ca factor decisiv pentru stimularea economiei din județele din centrul țării vorbește și Tatian Diaconu, directorul general al Immochan, divizia imobiliară a grupului francez Auchan, care a transformat fosta platformă Tractorul din Brașov într-un proiect imobiliar de anvergură ce gravitează în jurul centrului comercial Coresi Shopping Resort. „Calitatea vieții este un alt element important care contribuie la creșterea atracti­vității ora­șului. Acest aspect generează o reacție po­zitivă în lanț: creșterea număru­lui de persoane dispuse să se mute în zona urbană atrăgând o resursă esențială pentru dezvoltarea orașului pe termen lung – forța de muncă“, mai spune Diaconu.

De remarcat că, într-o perioadă în care populația României scade de la an la an, Brașovul este unul dintre puținele județe din țară care a reușit să-și mențină cons­tant numărul de locuitori în ultimii cinci ani – circa 550.000 de persoane, potrivit INS. Până la urmă, infrastructura și reten­ția populației și a forței de muncă calificate rămân principalele provocări care ajung să pună bețe în roate strategiilor de dezvoltare ale investitorilor, fie ei străini sau locali. Indiferent de numele regiunii de dezvoltare.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.
← Close