Reformele fiscale care urmează să fie puse la punct în 2022 la nivel european și internațional vor avea efecte seri­oase asupra companiilor active pe piața lo­cală

Reformele fiscale care urmează să fie puse la punct în 2022 la nivel european și internațional vor avea efecte seri­oase asupra companiilor active pe piața lo­cală, mai ales că peste acestea se vor su­prapune și câ­teva obiective „națio­nale“ în materie de fiscalitate.

Anul 2022 este unul încărcat din perspectiva agendei europene pe teme legate de fiscalitate. În acest an ar urma să fie tran­șate negocieri importante, cele mai impor­tante și de impact pentru România teme vizând regulile fiscale (limitele de de­ficit și datorie publică), salariul minim european și impozitul minim global.

Discuții se vor purta și pe noile taxe pe care Comisia Europeană va trebui să le in­troducă pentru a-și asigura sursele de ve­nit necesare pentru a rambursa credi­tele accesate în contextul pandemiei pentru sprijinirea relansării economiei Uniunii Europene (granturile NextGenera­tion­EU acordate statelor membre).

La sfârșitul anului trecut, executivul european a propus trei noi taxe în acest sens. Prima vizează transferul a 25% din taxele provenite din comercializarea certificatelor de emisii (așa-numitele certificate verzi) de la bugetele naționale către bugetul Uniunii. Comisia estimează că în perioada 2026-2030 ar încasa astfel 12 mi­liarde de euro anual – sumă care, în esență, ar dispărea din bugetele naționale.

Peste toate acestea se vor suprapune și obiectivele locale, cu precădere cele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de a căror înde­pli­nire va depinde deblocarea unor sume mari. Comisia propune aloca­rea către buge­tul Uniunii Europene a 75% din veniturile generate de mecanismul de ajustare la fron­tieră a emisiilor de dioxid de carbon. Acesta ar urma să genereze venituri abia din 2026 – circa 0,5 mi­liarde de euro pe an.

Cea de-a treia taxă se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor mul­ti­naționale care vor fi realocate statelor membre ale Uniunii Europene în temeiul re­centului acord OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare acolo unde sunt realizate veniturile. Comisia propune o resursă proprie echiva­lentă cu 15% din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale Uniunii Europene. Veniturile pentru bugetul Uniunii Europene s-ar putea ridica între 2,5 și 4 miliarde de euro pe an.

Impozitul minim global

Acordul privind impozitul minim global, la care au subscris până acum 138 de state, a fost descris cel mai adesea drept istoric, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că este „un pas important în transformarea sistemului global de impozitare într-unul mai corect“.

Acordul fiscal se bazează pe doi piloni. În primul rând, companiile multinaționale ar urma să plătească profit acolo unde au fost realizate veniturile aferente acestor câști­guri, nu acolo unde este sediul fiscal. Al doi­lea pilon îl reprezintă pragul minim global de 15%, care ar trebui să garanteze că sta­tele nu se vor mai angrena într-o competiție a reducerii fiscalității pentru atragerea companiilor.

O analiză realizată de Robert Sweeney, se­nior economist la think tankul Acțiune pentru Schimbarea Socială (TASC), suge­rează că statele bogate vor avea mai mult de câștigat decât cele în curs de dezvoltare. În statele bogate, în care populația are veni­turi mai mari, impozitele plătite vor fi mai mari, deoarece acolo se vor realiza cele mai mari vânzări, argumentează el. Impozitul da­torat în statele emergente va fi mai mic, deoarece și puterea de cumpărare este mai redusă acolo.

În opinia lui Sweeney, pentru o impozitare mai echi­tabilă ar trebui luate în calcul și alte variabile, cum ar fi numărul de anga­jați și activele din statele vizate. Din studiul său mai reiese că țările cu venituri mari ar co­lecta cu 26% mai mult impozit pe profit decât în prezent. Statele cu venituri medii superioare (de exemplu, China) ar pierde 10%, țările cu venituri medii inferioare ar pierde 11%, iar țările cu venituri mici ar pierde 50% din veniturile din impozitul pe profit.

UE și-ar crește veniturile cu 14%, conform acestor calcule. Belgia, Croația, Estonia și Grecia și-ar putea dubla veniturile din impo­zitul pe profit. Cipru, Ungaria și Polonia și-ar vedea veniturile din impozitele cor­porative reduse la jumătate și chiar mai mult.

Alți experți spun că reforma OECD ar aduce avan­taje fiscale României, pentru că ar permite impozitarea unor giganți teh­no­logici cu sediul fiscal în SUA, dar care rea­lizează venituri la nivel local. „Țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în pre­zent dreptul să le taxeze. Printre acestea se află și România, care ar putea obține dreptul de a taxa o parte din profiturile înregistrate de marile companii din vânzarea de produse și servicii pe teritoriul său sau de la cetățenii săi, chiar dacă aceste companii nu au prezență fizică în țara noastră“, no­tează Dan Bădin, partener servicii fiscale la Deloitte România, într-o opinie pe tema ten­dințelor din fiscalitatea internațională.

Impactul concret va putea fi estimat însă abia în momentul în care se vor defini clar criteriile în funcție de care se va realiza rea­locarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OECD vor fi transpuse în le­gislația europeană și în cea națională.

Salariul minim european

Tot la sfâr­șitul anului trecut, parlamentarii europeni au dat undă verde pentru începerea negocierilor pe tema salariului minim european. Conform propunerii Comisiei Europene, acesta ar trebui să fie de 60% din salariul me­dian și 50% din salariul mediu brut din fiecare țară.

În cazul României, acest lucru s-ar traduce printr-o creștere de cel puțin 25% a salariului minim. 21 din cele 27 de state europene au un salariu minim impus prin lege, iar în restul de 6 (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia), nivelurile sunt stabilite prin negocieri colective.

Exprimate în euro, salariile minime lunare variază de la 332 de euro în Bulgaria la 2.202 euro în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat. Având în vedere impactul pe care l-ar putea avea propunerea eu­ropeană asupra bugetelor companiilor, în special din statele mai puțin bogate, negocierile se anunță dure.

Regulile fiscale și PNRR

În toamna anu­lui trecut, Comisia Europeană a lansat o revizuire a cadrului de guvernanță eco­no­mică al Uniunii Europene. Cele mai controversate părți vi­zează regulile fiscale care reglementează, printre altele, cât de mari pot fi datoria pu­blică a statelor membre (nu mai mult de 60% din produsul intern brut – PIB – în pre­zent) și deficitul bugetar (sub 3% din PIB pe an). Aceste reguli au fost suspendate în perioada pandemiei, spre no­ro­cul României, care intrase încă din 2019 în atenția Comi­siei Europene pentru încălca­rea țintei de deficit.

Pe scena globală, „bătălia“ se va da între statele „frugale“ care susțin o disciplină fis­cală cât mai strânsă (Țările de Jos, Germa­nia, Austria și țările nordice) și statele care vor mai mult spațiu fiscal în buget pentru stimularea investițiilor (Franța, Italia).

Indiferent de modul în care se va tranșa acest subiect, România și-a asumat prin PNRR readucerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Iar de acest angajament depind aproape 30 de miliarde de euro.

Reformele fiscale locale

România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la o creștere a ve­niturilor fiscale, adică a înca­sărilor din taxe și impozite, de 3% din produsul intern brut (PIB) până la finalul apli­­cării acestui plan. 2,5% ar urma să provină dintr-o mai bună colectare, iar diferența de 0,5% ar urma să fie obți­nută dintr-o reașezare a siste­mului de taxare actual.

• Analiză. În acest an, în baza angajamentelor din PNRR, va fi făcută o analiză a sistemului fiscal care se va concentra pe: eliminarea gra­duală a stimulentelor fiscale și a breșelor din legislație în ce privește taxarea veniturilor, taxarea companiilor, con­tribuțiile sociale și taxele pe proprietate (locale), po­trivit unei analize realizate de Daniel Anghel, partener și lider al departamentului de consultanță fiscală și juri­dică din cadrul PwC România.
• Legislație. În 2022 ar urma să intre în vigoare le­gislația care face obligatorie înrolarea în SPV (Spațiul Privat Virtual) a tuturor contribuabililor persoane juri­dice, ordinul Agenției Națio­nale de Administrare Fiscală (ANAF) care clasifică plăti­torii de taxe în funcție de risc, precum și un nou cadru legal pentru activitatea de control fiscal, cu scopul de a combate mai eficient evaziunea la nivel național, dar și transfrontalier.

Acest articol a apărut în numărul 131 al revistei NewMoney

FOTO: Getty