Studiu Deloitte: Care este impactul redevențelor și al impozitelor asupra sectorului de petrol și gaze din România

Nivelul fiscalității aplicat sectorului upstream de petrol și gaze (extracție) din România a crescut în 2016, fiind de două ori mai ridicat decât media europeană. O scădere s-a produs abia anul trecut, odată cu eliminarea taxei pe construcții speciale, așa-numita ”taxă pe stâlp”, reiese dintr-un studiu Deloitte.

Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare din România în sectorul upstream de petrol și gaze naturale a crescut în 2016 la 17,4% (față de 16,9% în 2015), în timp ce media din statele europene a scăzut la 8,8%. În 2017, aceasta s-a situat la 13,9%.

Evoluția contrară tendinței europene este un rezultat al ponderii mai mari a gazului natural, care are un nivel de impozitare mai ridicat decât cel al petrolului.

Rata efectivă de impozitare a fost calculată ca medie între redevențele și impozitele similare observabile plătite (redevențe de petrol și gaze naturale, impozite suplimentare și impozitul pe construcții), raportată la veniturile obținute de principalii jucători de pe piața de profil din România – SNGN Romgaz SA (21,2% – rata efectivă de impozitare în 2016 și 18,9% în 2017) și OMV Petrom SA (15,9% – rata efectivă de impozitare în 2016 și 11,6% în 2017).

”Ca urmare a calculelor efectuate, am observat că rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activității upstream de petrol (i.e., în anul 2016 rata efectivă de impozitare pentru Romgaz, care produce în principal gaze natural a fost de 21,2%, comparativ cu 15,9% pentru OMV Petrom SA care are o producție combinată de petrol și gaze naturale)”, se arată în studiul citat. Diferența dintre cele două este generată, în principal, de impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale.

• În 2016, rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare din statele europene (în calculul căreia a fost luat și zăcământul Groeningen Olanda care are un regim fiscal special) a scăzut la 8,8% de la 10% în 2015 și 11,7% în 2014. Tot în 2016, rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare calculată excluzând zăcământul Groeningen Olanda s-a redus la 6,9% de la 7,5% în 2015 și 9,1% în 2014.
• Rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a fost în scădere în 2016 comparativ cu 2015 în 9 state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Germania, Spania, Italia și Albania.
• Rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a crescut în 2016 în 6 state europene: România, Austria, Olanda, Grecia, Lituania și Polonia. În Serbia, a rămas nemodificată.

În România, rata efectivă de taxare este calculată ca medie a redevențelor și a altor impozite similare, respectiv: impozitul de 60% asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea prețului la gazele naturale, impozitul pe construcții speciale, impozitul de 0,5% pe veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut.

Rata efectivă a impozitului pentru fiecare stat a fost calculată prin raportarea valorii redevențelor și a impozitelor specifice plătite de principalii jucători din industrie la veniturile obținute din producția și vânzarea petrolului și a gazelor naturale.

Resurse

În România există peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active. Cu toate acestea, România are una dintre cele mai mici rate de producție per sondă raportat la celelalte țări europene.

Zăcămintele petroliere prezintă un puternic grad de fragmentare, iar identificarea de noi rezerve necesită adesea foraje la adâncimi foarte mari. Mai mult, aproximativ 21% din producția de țiței este obținută folosind tehnici îmbunătățite de extracție a petrolului, țițeiul reprezentând mai mult de 35% din producția de petrol. Prin urmare, sunt necesare investiții masive pentru modernizarea tehnologiilor de extracție (creșterea presiunii rezervoarelor, forare la adâncimi mai mari etc.) precum și o creștere a ratei de extracție din zăcămintele mature pentru a acoperi
cererea națională, cred specialiștii Deloitte.

Aproximativ 3,7 miliarde euro au fost cheltuite anual, în perioada 2014 – 2016, pentru sectorul onshore upstream de petrol și gaze naturale din România, cu scopul de a introduce noi sonde în producție sau pentru investițiile efectuate în tehnologiile existente, precum și pentru a crește ratele de extracție pentru zăcămintele mature de petrol și gaze.

Sectorul upstream de petrol și gaze naturale din România are cel mai mare număr de angajați direct, în raport cu alte țări din Uniunea Europeană (peste 23 de mii de angajați dintr-un total de 77 mii de angajați în toate țările UE), potrivit statisticilor europene.

Industria acoperă o gamă largă de lucrători, dar și ingineri, oameni de știință, specialiști de mediu, sănătate și siguranță, avocați, specialiști IT, contabili. Mai mult, studiile arată că investițiile în sectorul de petrol și gaze naturale generează un număr semnificativ de locuri de muncă indirecte.