Realități în oglindă: în America se închid mii de magazine, iar la noi apar precum ciupercile după ploaie
În vreme ce Warren Buffett – un fel de icoană globală a investitorului perfect – prorocea, la început de mai, că retailul tradițional va dispărea, comerțul românesc este descris drept un Tărâm al Făgăduinței de cotidianul britanic Financial Times.
Oracolul din Omaha își bazează predicția pornind de la cele peste 3.000 de magazine închise în Statele Unite doar de la începutul anului. Mai mult decât atât, o prestigioasă bancă de investiții din Elveția prezice că numărul magazinelor închise va urca la peste 8.000 până la sfârșitul anului, mai mult decât în fatidicul 2008. Ca să fie clar, principalele victime ale Apocalipsei comerciale sunt rețelele de magazine universale din Statele Unite, care vând preponderent îmbrăcăminte și accesorii. Lanțuri precum Macy’s sau Staples pierd teren în fața magazinelor online, restaurantelor sau vânzătorilor de tehnologie.
Buffett s-a declarat „prea prost“ ca să fi intuit la timp ascensiunea Amazon, cel mai mare retailer online din lume. O greșeală asemănătoare a făcut și în privința Google, al cărui succes nu l-a bănuit, deși contribuia substanțial la profiturile uriașe ale companiei tehnologice: o societate de asigurări din grupul Berkshire plătea exorbitanta sumă de 10 dolari pentru un click publicitar. De altfel, investitorul a vândut în februarie acțiuni ale retailerului Walmart în valoare de aproape un miliard de dolari.
MIRACOLUL ROMÂNESC. Amator de plasamente financiare în industrii tradiționale, palbabile, Buffett ar trebui să citească o analiză despre retailul din România publicată de Financial Times ca să-și revizuiască perspectivele investiționale. Unul dintre partenerii Mid Europa, fondul de investiții care a încheiat la sfârșit de 2016 cea mai mare tranzacție din istoria retailului românesc prin achiziția rețelei de magazine Profi, le spune jurnaliștilor britanici că România e cu cinci-zece ani în urma Poloniei, în materie de dezvoltare a comerțului.
Citită invers, remarca lui Nikolaus Bethlen, partenerul Mid Europa, poate fi interpretată și ca un vot de încredere dat retailului românesc în următorul deceniu. O încredere pe care fondul o probează cu o investiție de jumătate de miliard de euro.
Dacă autoritățile din Polonia și Ungaria i-au strâns cu ușa pe retaileri (laolaltă cu operatorii telecom și bănci), prin taxe pe venituri și restricții privind funcționarea în weekend, România e un paradis pentru investitorii din acest sector. Centrele comericale pot fi construite în centrele orașelor, magazinele sunt deschise șapte zile din șapte, iar taxa pe valoarea adăugată a scăzut de la 24 la 9% încă din 2015. Nu în cele din urmă, salariul minim s-a dublat în ultimul deceniu, iar tendința de creștere va continua. Toate acestea au dus la o explozie a investițiilor în hipermarketuri și centre comericale de tip mall.
„Patriotismul economic“, așa cum a numit Viktor Orbán – premierul Ungariei – setul de măsuri protecționiste îndreptate împotriva companiilor multinaționale, a proliferat în primii ani de criză, când mai mulți investitori străini și-au făcut bagajele și au plecat. De notat că toate aceste restricții au vizat în special afacerile din servicii și intermediere financiară, unde banii se fac relativ mai ușor. Industria producătoare de mașini a rămas neafectată în niciun fel.
Valul nu a avut sorți de izbândă în România. Există – ce-i drept – o dezbatere (menținută mai ales de mediul politic) despre un presupus conflict între capitalul autohton și cel străin. Mai mulți antreprenori și executivi români invitați
recent de revista NewMoney la un eveniment pe tema „Conflictul capitalurilor“ au lăsat de înțeles că, de fapt, problema nu e corect pusă în termenii „români versus străini“, o opoziție reală existând între „companii oneste și companii mai puțin oneste“, indiferent de naționalitatea acționarilor.
RISCURI SUPORTABILE. Investitorii de talia lui Nikolaus Bethlen nu sunt cu totul lipsiți de riscuri în retailul românesc, însă acestea sunt o nimica toată față de pericolul imens care l-a făcut pe Warren Buffett să părăsească acest sector cu totul. Este vorba despre riscurile macroeconomice generate de scăderea taxelor, dublate de creșterea salariilor, cu repercusiuni directe asupra deficitului bugetar.
În cinci-zece ani, retailul românesc nu va mai fi la fel de atractiv ca acum și poate că protecționismul de tip Viktor Orbán va prinde rădăcini și la noi, însă este o fereastră de timp suficientă pentru ca investitorii să obțină randamente mai mult decât mulțumitoare. Și, desigur, să nu uităm că online-ul – cel care l-a scos pe Warren Buffett din zona de brick&mortar (comerț tradițional) – crește și în România cu 30-40% pe an.
FOTO: MegaMall
