Tensiunile diplomatice dintre Marea Britanie și Rusia, la un pas de un nou război rece

Sebastian Popescu 27/03/2018 | 16:24 Ştiri
Tensiunile diplomatice dintre Marea Britanie și Rusia, la un pas de un nou război rece

Expulzarea diplomaților ruși din mai multe state la nivel global, precum SUA, Germania și chiar România, ca semn de solidaritate cu Marea Britanie, readuce în discuție un posibil nou război rece cu Rusia. Potrivit The New York Times, Rusia nu exclude în totalitate această variantă și consideră că viitorul este mult mai imprevizibil decât în perioada Uniunii Sovietice.

Războiul Rece a fost un conflict care a ținut peste patru decenii(1947-1991), între statele comuniste, în frunte cu Uniunea Sovietică și cele capitaliste, în special Statele Unite. Denumirea de „război rece” vine de la faptul că nu a fost un război propriu zis, armat, ci unul politic și economic. Un conflict între ideologii, care s-ar putea repeta după ultimele tensiuni între Rusia și Vest.

La începutul lunii, fostul spion rus Serghei Skripal și fiica sa au fost găsiți inconștienți pe o bancă din orașul englez Salisbury. Autoritățile au descoperit că cei doi au fost otrăviți cu o neurotoxină produsă în Rusia, iar premierul britanic Theresa May a acuzat Kremlinul pentru acest incident, spunând că este primul atac cu neurotoxine în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit BBC.

Marea Britanie a decis să expulzeze 23 de diplomați ruși, ca răspuns la atacul asupra lui Skripal pe teritoriul său, iar în semn de solidaritate 24 de țări din întreaga lume au urmat exemplul și au decis să trimită acasă zeci de diplomaţi ruşi. Potrivit digi24.ro, SUA a expulzat cei mai mulți diplomați ai Moscovei, 60, urmată de Ucraina, cu 14 și de Germania, Franța, Canada și Polonia, cu 4.

În urma acuzațiilor, Rusia a adoptat aceeași tactică pe care o folosește de fiecare dată când apare un conflict și a negat că a produs vreodată Novichok, neurotoxina folosită în tentativa de asasinat a lui Skripal. Dar negările Kremlinului au fost greu de crezut până și de presa de la Moscova. O agenție de știri de stat a publicat un interviu cu un om de știință rus, care a dezvăluit că a contribuit la crearea agentului chimic Novichok-5, conform The New York Times.

Potrivit unui academician rus, aceasta a fost ultima picătură pentru liderii lumii, care vor lua măsuri împotriva Moscovei, după numeroasele incidente pe care le-a provocat în ultima vreme.

„Liderii statelor din Vest au decis că este de ajuns, pentru că Moscova a jucat cartea negării de prea multe ori și nu a arătat nicio urmă de interes pentru stabilirea adevărului. Spre deosebire de liderii Uniunii Sovietice din perioada Războiului Rece, Putin nu urmează o ideologie sau un set de reguli, dar poate adopta în orice moment politici ofensive, oricât de extreme, care să submineze Europa, ca apoi să pozeze în victimă”, a declarat Vladimir Inozemtsev potrivit aceleiași surse.

Rusia a pozat în victimă și în cazul Skripal și, caracteristic regimului Putin, a răspuns cu aceeași monedă. Moscova a expulzat, la rândul ei, un număr egal de diplomați britanici, potrivit The Guardian.

Nu este prima dată când Rusia este sancționată. După ce a anexat Crimeea și a pornit criza din estul Ucrainei în 2014, SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni economice asupra Moscovei. Mai mulți oameni de afaceri și demnitari din Rusia, Ucraina și Crimeea, care au contribuit la acest conflict, nu mai au dreptul să facă afaceri sau să se deplaseze în țările care i-au sancționat, iar interdicțiile au fost extinse și la o serie de companii care au legătură cu aceștia. La acea vreme, presa se referea la această situație ca la un „mini Război Rece”.

Termenul de al dolea Război Rece, sau Războiul Rece 2.0, este deja des folosit în descrierea relațiilor dintre Rusia și Vest. Deși mulți consideră că acesta a început odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, în ultima zi a anului 1999, politologul american Robert Legvold spune că putem vorbi de un real conflict odată cu criza din Ucraina.

„Cred că noul Război Rece a început în momentul în care s-a depășit limita, iar acest lucru s-a întâmplat cu conflictul din Ucraina (…) cu anexarea Crimeei de către Rusia și cu ajutorul pe care Rusia îl oferă separatiștilor din regiunea Donbas. Acest nou conflict nu s-a produs brusc, ci este rezultatul a tot ce s-a întâmplat de la finalul Rozboiului Rece. A fost un proces cu mai mulți pași, de care nu și-a dat seama nimeni, nici Washington, nici Moscova, nici Berlinul”, a declarat Legvold, potrivit The Huffington Post.

Conflictele Kremlinului cu SUA și UE nu se termină aici, însă. După ce un avion a fost doborât de rebelii ruși din estul Ucrainei, în 2015, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a propus ca un tribunal internațional să investigheze incidentul. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, după ce Rusia s-a folosit de dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU și a blocat ancheta, fiind singurul membru care s-a opus.

Despre un posibil nou război rece vorbea în urmă cu doi ani și fostul șef al serviciului de informații britanic MI6, Sir John Sawers.

„Ne îndreptăm către o eră care ar putea fi mai periculoasă decât Războiul Rece, pentru că nu ne concentrăm foarte mult pe relația Moscova-Washington. Dar, spre deosebire de acea perioadă, acum nu avem un set de norme între cele două țări”, a atenționat Sawers, potrivit The Telegraph.

Others such as Sir John Sawers, the former head of MI6, warned: “We are moving into an era that is as dangerous, if not more dangerous, as the cold war because we do not have that focus on a strategic relationship between Moscow and Washington.” But unlike the cold war, there are now “no clear rules of the road” between the two countries.

Vorbele britanicului au fost susținute și de fostul ministru de externe german, Frank-Walter Steinmeier, care spunea că „este o mare greșeala să ne gândim că este o situație similară cu Războiul Rece. Vremurile de acum sunt mult mai periculoase”.

Cu toate că acțiunile lui Putin sunt imprevizibile, posibilitatea ca acest conflict să degenereze într-un război armat, nuclear, este încă redusă, potrivit The New York Times. Acordul de control al armelor, stabilit încă din anii 1970, este încă onorat și nu sunt semne că vreuna dintre părți ar îndrăzni să îl încalce.

 Foto: Mediafax