Războiul prin terți: Dintre toate conflictele din Orientul Mijlociu, cel dintre Iran și Israel poate deveni cel mai exploziv

Atacul israelian cu drone asupra Iranului din 28 ianuarie vine pe fondul demersurilor internaționale de a ține sub control ambițiile militare ale statului musulman șiit. Este primul atac lansat de Israelul condus de noua coaliție de extrema dreaptă, cu Benjamin Netanyahu la cârmă.

Dintre toate conflictele din Orientul Mijlociu, cel dintre Iran și Israel poate deveni cel mai exploziv. Liderii iranieni amenință periodic că vor anihila Israelul și sunt bănuiți că se înarmează nuclear pentru a-și putea duce la bun sfârșit amenințarea. Israelul, despre care se crede că deține un important arsenal nuclear, s-a angajat că va face tot ceea ce este necesar pentru a împiedica Iranul să devină, la rândul său, stat nuclear. Cele două țări sunt deja angajate de ani buni într-un soi de război din umbră, administrându-și reciproc lovituri terestre, aeriene și pe apă și uneori prin terți. Au evitat ciocnirile deschise care ar fi putut să escaladeze într-un război distructiv. Doar că, recent, ciocnirile au devenit tot mai vizibile, cum a fost și atacul cu drone din 28 ianuarie, comentează ziarul american The Washington Post.

Pe scurt, Israelul a lansat un atac cu drone care a vizat o facilitate militară a Iranului – o fabrică de muniție din orașul iranian Isfahan, după relatările oficiale, în contextul în care Statele Unite ale Americii și Israelul caută o cale de a ține sub control ambițiile militare și nucleare ale Teheranului, potrivit declarațiilor unor oficiali americani și surse apropiate operațiunii, citate de un alt cotidian american, The Wall Street Journal.

Fabrica de muniție se afla în imediata apropiere a Centrului de Cercetare Spațială din Iran, sancționat deja de SUA pentru implicarea în programul iranian de rachete balistice printr-o colaborare cu grupul industrial Shahid Hemmat. The Wall Street Journal a verificat și confirmat informația grație imaginilor distribuite pe rețelele sociale de surse apropiate Armatei Gardienilor Revoluției Islamice, care indicau aceeași zonă unde se află facilitatea din Isfahan a Centrului de Cercetare Spațială. De altfel, o fabrică de rachete deținută de Shahid Hemmat Industrial Group în vestul Teheranului ar fi fost vizată de lovituri aeriene israeliene și în septembrie 2021.

Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a numit lovitura drept „un atac laș“. „Astfel de acțiuni nu influențează hotărârea și dorința experților noștri de a face progrese pașnice în zona nucleară“, a spus diplomatul, potrivit agenției de știri guvernamentale PadDolat. Armata israeliană a refuzat să comenteze.

Tactica intimidării

Oficialii israelieni și americani discută noi metode de a contracara operațiunile Iranului, inclusiv adâncirea cooperării sale militare cu Rusia. Spre finalul lunii ianuarie, directorul serviciului american de informații externe CIA, William Burns, a făcut o vizită neanunțată în Israel pentru a discuta despre Iran și alte chestiuni regionale, potrivit unor surse apropiate vizitei. Secretarul de stat, Antony Blinken, a fost și el în Israel pentru a continua discuții israeliano-americane pe aceleași subiecte.

De asemenea, SUA și Israelul au desfășurat recent cel mai mare exercițiu militar pe care cele două țări l-au făcut vreodată, implicând peste 7.500 de militari. Au fost testate mai multe scenarii de neutralizare a unor sisteme defensive aeriene și de realimentare a avioanelor, ambele putând fi elemente-cheie într-o intervenție militară majoră asupra Iranului.

Un înalt oficial militar israelian spunea recent pentru The Wall Street Journal că Israelul și SUA sunt pregătite pentru ce e mai rău. Generalul Herzi Halevi, șeful Statului-Major al Forțelor Armate israeliene, a apreciat că exercițiile militare au trimis „un mesaj foarte clar – dacă Iranul face vreo greșeală, capacitățile ofensive sunt pe poziții“.

Eforturile președintelui Joe Biden de a resuscita tratatul nuclear privind Iranul au stagnat, dar SUA trebuie să dezvolte o alternativă. Pe de altă parte, premierul israelian face presiuni asupra americanilor să adopte o poziție mai dură împotriva Iranului. La rândul lor, Statele Unite insistă ca Israelul să ajute Ucraina în războiul cu Rusia, mai ales acum, în contextul în care Teheranul a furnizat Rusiei sute de drone de atac. Israelul a respins cererea de a trimite ajutor militar direct Ucrainei, Kremlinul avertizând că asta ar periclita relațiile sale cu Israelul.

Jocul cu Rusia

Pentru cei care nu știu, Rusia și Israelul au o înțelegere, de ceva ani deja, care permite avioanelor de luptă israeliene să lovească în mod repetat ținte iraniene din Siria, unde Moscova asigură apărarea antiaeriană președintelui Bashar al-Assad. Israelul se teme că un sprijin deschis acordat Ucrainei ar periclita această înțelegere.

Nu este de așteptat nici ca noul guvern israelian să ofere ajutor militar direct Ucrainei. Cel mai probabil, va continua atacurile sub acoperire împotriva programului militar și nuclear iranian. Mai mult, loviturile de genul celei din 28 ianuarie erodează capacitatea Iranului de a ajuta Rusia în războiul din Ucraina. „Noapte explozivă în Iran. Ucraina v-a avertizat“, scria pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean.

„Este un hat trick inteligent, în care Israelul poate lovi Iranul, ajuta Ucraina și conserva propriile interese strategice în Siria“, remarcă Mark Dubowitz, chief executive officer (CEO) al Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, un think tank din Washington critic la adresa Iranului.

Când a mai ocupat funcția de premier, Netanyahu a mai ordonat lovituri cu drone împotriva unor ținte militare din Iran. Succesorul lui, Naftali Bennett, a îmbrățișat „Doctrina Caracatița“, sub care Israelul a dirijat atacuri nu doar împotriva intermediarilor Teheranului din Orientul Mijlociu – vezi Hezbollah –, ci și a Iranului, pe care l-a numit capul „caracatiței“.

În 2021, Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a afirmat că a neutralizat un atac a două drone quadrotore (cu patru elice) care viza una dintre fabricile sale. În mai 2022, quadrotorele au fost folosite pentru a lovi o facilitate militară din afara Teheranului, unde erau dezvoltate drone, rachete și tehnologie nucleară. Potrivit imaginilor obținute din sateliți, clădirea lovită – despre care s-a spus că era un depozit de muniție – nu era foarte avariată. Ronen Solomon, autorul blogului Intelli Times, susține că explozia de mici dimensiuni indică faptul că nu a fost vorba de un depozit de muniție, ci mai degrabă de un laborator sau de logistică militară.

Prieteni și dușmani

Relațiile dintre Israel și Iran au o istorie plină cu suișuri și coborâșuri.

• FOȘTI ALIAȚI. Israelul (a cărui independență a fost proclamată în 1948) și Iranul au fost aliați în anii ’50, în timpul ultimului monarh al Iranului, șahul Mohammad Reza Pahlavi, dar prietenia s-a încheiat brusc, cu Revoluția Islamică din 1979. Noii lideri au adoptat o poziție extrem de dură la adresa Israelului, etichetat drept o putere imperialistă a Orientului Mijlociu. Iranul a finanțat grupări înarmate gen Hezbollah (în Liban) și Hamas (în teritoriile palestiniene), care au lovit în mod constant ținte din Israel. Pentru Israel, programul nuclear al Iranului reprezintă o amenințare directă la adresa existenței lui statale.
• RĂZBOI TOTAL. Cel mai mare risc în declanșarea unui război total este legat de programul nuclear al Iranului. Liderii iranieni susțin că nu au nicio ambiție să construiască arme nucleare. Însă Israelul face trimitere la mai multe documente pe care serviciile sale de informații au reușit să le intercepteze în 2018 și care sugerează contrariul. Dacă Iranul se apropie de construirea unor astfel de arme, Israelul va ataca aerian facilitățile de dezvoltare, așa cum a făcut în 1981 în Irak sau în 2007 în Siria.

Acest articol a apărut în numărul 157 al revistei NewMoney

FOTO: Getty