Războiul celor două Corei: ce opțiuni au Statele Unite pentru evitarea unui conflict de lungă durată
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Statele Unite nu au nicio opțiune militară viabilă prin care să anihileze gesturile belicoase ale Coreii de Nord fără riscul unui război mai larg, iar consecințele politicii antagoniste a lui Trump încă nu sunt clare.
Să faci paradă cu macheta colorată a unei rachete balistice intercontinentale într-o piață din Phenian în uralele a 100.000 de suporteri ai regimului nu e deloc același lucru cu a lansa obiectul autentic peste Pacific. Oamenii de știință din Coreea de Nord știu care e diferența. Descoperă încetul cu încetul dificultățile produse de solicitările aerodinamice, de combustibilul pentru rachete instabil și de posibile intrigi cibernetice americane. Așa că lansarea ratată din 15 aprilie a președintelui Kim Jong Un, indiferent de cauză, cu siguranță i-a învățat ceva pe inginerii lui. Eșecurile asta fac de obicei. De aceea ei testează o dată și încă o dată, în ciuda plângerilor și amenințărilor țărilor vecine și ale Statelor Unite. Coreea de Nord plănuiește teste de rachete săptămânale, a declarat un înalt oficial pe 17 aprilie. Această încăpățânare este motivul pentru care Phenianul a ajuns atât de departe – și pentru care restul lumii nu mai poate scăpa de această criză.
Acum aproape un sfert de secol, în timpul președinției lui Bill Clinton, obiectivul Ministerului Apărării era să împiedice Coreea de Nord să obțină armament nuclear semnificativ, iar serviciile de informații americane estimau că Phenianul avea una sau două arme nucleare. Astăzi numărătoarea a ajuns la vreo 20 și cu greu se poate afirma că politica Statelor Unite a dat roade.
Captivi. În prezent, Statele Unite nu au nicio opțiune militară viabilă de a anihila bombele și rachetele Coreii de Nord fără riscul unui război mai extins. Momentul în care 75.000 de soldați nord-coreeni au traversat paralela 38 și au intrat în Coreea de Sud pe 25 iunie 1950 a marcat începutul unui conflict care a durat trei ani și s-a soldat cu peste 1 milion de coreeni și 33.000 de americani morți. Un nou conflict armat ar putea depăși cu ușurință acel bilanț. Coreea de Nord are aproape 1.000 de rachete balistice cu care poate ataca Sudul, iar o treime dintre acestea pot atinge și Japonia, unde se află 50.000 de membri ai trupelor americane. O singură rachetă de acest tip, cu proiectil nuclear, ar putea distruge o mare parte din Seul.
În ultimul an, Statele Unite și Coreea de Sud au fost de acord să întărească sistemul de apărare antirachetă din Seul și au impus sancțiuni economice mai dure asupra Nordului și a altor națiuni. După al cincilea și cel mai recent test nuclear din toamna trecută al Nordului, Coreea de Sud și-a dezvăluit „Planul de pedepsire și represalii masive al Coreii“, care urmărește să atace Phenianul și să îi distrugă centrul de comandă prin utilizarea masivă a armelor convenționale în cazul în care detectează un atac nuclear iminent. Însă nici sancțiunile, nici amenințarea cu un răspuns pe măsură nu au funcționat. Tobele de război atomic ale Nordului au început să bată tot mai tare de la inaugurarea președinției lui Donald Trump.
Gesturi belicoase. Până acum, președintele Statelor Unite s-a dovedit a fi la fel de impetuos ca adversarul lui nord-coreean. A spus răspicat că nu e interesat de jumătăți de măsură care nu ar face decât să amâne obiectivele nucleare ale Phenianului.
Administrația americană a sporit presiunea pe Coreea de Nord, sugerând că, pe 9 aprilie, nava militară de transport USS Carl Vinson se îndrepta către regiune. În realitate, aceasta se afla în Oceanul Indian, la peste 3.000 de mile de Phenian, cu mult în afara razei de acțiune a celor 60 de avioane de război nord-coreene. Nu va ajunge în apele coreene decât la finalul lui aprilie. Coreea de Nord nu a fost intimidată de fanfaronada lui Trump. „Vom răspunde unui război total cu un război total“, a declarat vicemareșalul Choe Ryong Hae la parada de la Phenian, „și cu propriul nostru război nuclear“. Care sunt posibilele rezultate ale politicii antagoniste pe care Trump pare să o adopte? Este dispus să riște un armistițiu precar în peninsulă pentru a-și păstra angajamentul de a împiedica Nordul să obțină o rachetă care ar putea atinge vestul Statelor Unite? Dacă se declanșează războiul în cele două Corei, e probabil să însemne sfârșitul regimului dinastic din Coreea de Nord, întins pe 68 de ani și trei generații. Aceasta i-ar putea da familiei Kim un motiv pervers să iasă din scenă într-un mod exploziv.
Conflictul ar putea ucide milioane de oameni, iar supraviețuitorii ar fi nevoiți să-și refacă viețile cu un preț uriaș. Coreea de Sud este o superputere economică regională. Dacă izbucnește războiul în peninsula coreeană, produsul global brut anual ar putea scădea cu 350 de miliarde de dolari, sau 0,5 procente, estima în 2013 Daniel Altman, profesor de economie la Stern Business School, în cadrul New York University. Reconstrucția peninsulei, inclusiv înlocuirea infrastructurii părăginite a Coreii de Nord, ar putea costa peste 2 trilioane de dolari.
Mai există un vecin cu interese mari. Coreea de Sud exportă de două ori mai mult către China decât către Statele Unite. Prăbușirea regimului de la Phenian ar putea aduce un val de refugiați în China și s-ar solda cu trupe sud-coreene și poate chiar americane pe malul râului Yalu, care separă China de Coreea de Nord. Ar fi de neconceput pentru chinezi să aibă forțe ostile chiar la graniță.
Orice acțiune militară împotriva Nordului ar urma numai după ce Washington își consultă aliații din Seul și Tokio. Ceea ce probabil îl va ține în frâu pe Trump deocamdată.
Dar acest lucru presupune și că Statele Unite vor fi cele care fac prima manevră militară. Asta nu s-a întâmplat în 1950 și, având în vedere ADN-ul despotic al lui Kim, nimic nu ne împiedică să credem că un lucru neprevăzut l-ar putea face să reacționeze, aruncând întreaga peninsulă în flăcări.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”China, o piedică în calea războiului?” color=”juicy_pink”][vc_column_text]SUA fac declarații dure, așa că lumea ar putea fi nevoită să se bazeze pe China, care își dorește o economie și frontiere stabile, pentru a pune frână războiului.[/vc_column_text][vc_column_text]
- Tensiuni. Beijingul impusese deja un embargo asupra importului de cărbune din Coreea de Nord, iar acum o amenință cu reducerea drastică a furnizării de petrol.
- Oferta americană. Președintele Trump a informat China că nu o va acuza că manipulează cursul valutar dacă ajută la controlarea situației din Coreea de Nord. Liderul de la Beijing l-a avertizat însă că influența Chinei e limitată.
- Stabilitate. Un război în peninsulă ar aduce un val de refugiați în China și s-ar solda cu trupe sud-coreene, poate chiar americane, la granița care o separă de Coreea de Nord, fapt de neacceptat pentru Beijing.
- Arsenal. Coreea de Nord are aproape 1.000 de rachete balistice cu care poate ataca Sudul. O treime dintre acestea pot atinge și Japonia, unde sunt desfășurați și 50.000 de soldați americani.
- Prețul modernizării. Regimul dinastic din Coreea de Nord se întinde pe 68 de ani și trei generații. Reconstrucția peninsulei coreene, inclusiv înlocuirea infrastructurii părăginite a Coreii de Nord, ar putea costa peste două mii de miliarde de dolari.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Mark Thompson / adaptare de Miruna Sile
FOTO: Guliver / Getty Images
