Raportul privind falimentul City Insurance: Care sunt principalele cauze

Casa de insolvenţă CITR a anunţat că a finalizat în patru luni raportul privind cauzele celui mai mare faliment din istoria recentă a României, City Insurance, şi că principalele cauze vin din deficienţe de ordin operaţional şi din modul de gestionare a banilor. CITR vorbeşte şi despre un deficit semnificativ, de 1,2 miliarde de lei, rezultat din vânzarea poliţelor sub tariful notificat cu scopul de a creşte cota de piaţă, după cum reiese din analiza activităţii City Insurance în perioada 2018 – 2021.

”CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, a identificat o serie de cauze de natură operaţională şi de gestionare a fondurilor care au dus la falimentul celei mai mari companii de asigurări, cu o cotă de piaţă de 43% la 2021 pe sectorul RCA. Raportul privind cauzele este un document foarte complex pe care echipa CITR a reuşit să îl finalizeze în doar 4 luni, un termen scurt având în vedere specificul şi dimensiunea cazului”, anunţă CITR.

Cu 1,15 milioane poliţe RCA în vigoare la finalul anului trecut, dintre care 500.000 denunţate automat la data de 11 mai, 16.305 poliţe de garanţie încă în vigoare astăzi aferente a peste 7.000 de asiguraţi, instituţii şi alte persoane juridice, dar şi peste 10.000 de litigii naţionale şi internaţionale, falimentul City Insurance este cel mai mare din istoria recentă a României.

“Avem astăzi, la finalizarea unei analize complexe, o mai mare claritate asupra elementelor care au determinat cel mai răsunător faliment de pe piaţa asigurărilor. Mai sunt etape de parcurs până când vom putea considera încheiat acest dosar, care mi-aş dori să fie folosit, peste ani, drept studiu de caz din care să extragem cu toţii învăţăminte valoroase. Avem însă obligaţia să înţelegem cum s-a ajuns în această situaţie endemică pentru a evita repetarea ei. Mai departe, vom formula cererile de atragere a răspunderii pentru demersurile care au condus la falimentul City şi instanţele competente vor putea acţiona  în consecinţă”, spune Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Care sunt principalele cauze ale falimentului City Insurance

Printre cauzele operaţionale din activitatea de asigurare se numără un deficit semnificativ, de 1,2 miliarde de lei, rezultat din vânzarea poliţelor sub tariful notificat cu scopul de a creşte cota de piaţă, după cum reiese din analiza activităţii City Insurance în perioada 2018 –  2021.

Pierderi suplimentare de 422 de milioane de lei au fost generate de faptul că City nu a efectuat demersuri pentru recuperarea creanţelor din reasigurare, în timp ce alte 54 de milioane de lei au rezultat din incapacitatea societăţii de a recupera creanţele din regrese.

Alte surse de pierderi au fost din neplata la timp a daunelor, ceea ce a dus la plăţi de penalităţi şi cheltuieli de executare de peste 45 milioane lei, iar pierderile constante la nivelul filialelor din Grecia şi Italia pe perioada 2017-2021 au creat un deficit de 185 milioane lei.

CITR a stabilit, de asemenea, deficienţe în legătură cu gestionarea fondurilor băneşti. Astfel, City Insurance a achitat dobânzi şi comision de succes în valoare de 147 milioane lei, aferente unor împrumuturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de către companie.

La acestea se adaugă pierderi de 57 de milioane de lei generate de nerecuperarea unor împrumuturi acordate societăţii afiliate City Invest & Management.

Alte surse de pierderi sunt reprezentate de unele tranzacţii imobiliare cu terenuri achiziţionate la valori ridicate, în perioada 2012 – 2014, care ulterior au fost vândute la preţuri inferioare în perioada 2019-2020, rezultând de aici o diferenţă de 42,6 milioane de lei.

În ceea ce priveşte atragerea răspunderii a celor care au cauzat falimentul City Insurance, potrivit articolului 268 din Legea Insolvenţei, judecătorul sindic poate dispune ca prejudiciul să fie suportat de membrii organelor de conducere şi/ sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului prin săvârşirea uneia din faptele prevăzute expres de lege.

Lichidatorul judiciar a identificat incidenţa mai multor cazuri de antrenare a răspunderii prevăzute de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, după cum urmează:

• au dispus în interes personal continuarea unei activităţi care conduceau în mod vădit societatea de asigurare/reasigurare la încetarea de plăţi
• au folosit activele şi/sau creditele societăţii de asigurare/reasigurare în interes propriu şi al altor persoane.
• au ţinut o contabilitate fictivă, au facilitat dispariţia unor documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea potrivit legii
• au deturnat ori au ascuns o parte din activul societăţii de asigurare/reasigurare sau au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
• au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii de asigurare/reasigurare fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi
• au întocmit situaţii financiare anuale, alte situaţii contabile ori raportări, cu nerespectarea prevederilor legale
• în cadrul acţiunilor interne de verificare, nu au identificat şi/sau nu au sesizat, din culpa acestora, faptele care au condus la fraude şi/sau la o gestiune defectuoasă a patrimoniului societăţii de asigurare/reasigurare.

Experienţa CITR în domeniul asigurărilor

CARPATICA ASIG s-a confruntat cu un deficit de capital de 707 milioane de lei la finele lunii iulie 2016, când ASF a retras licenţa de funcţionare a companiei şi ulterior a formulat cererea de deschidere a procedurii de faliment. De la data deschiderii procedurii, în februarie 2017, numărul creditorilor a ajuns la peste 600, iar CITR a făcut distribuiri de aproximativ 130 milioane lei. Proiectul Carpatica Asig a însemnat gestionarea a peste 10.000 de litigii.

Proiectul CERTASIG – Societate de Asigurare şi Reasigurare S.A. este în gestionarea CITR din iunie 2020.  Conform tabelului preliminar de creanţe, numărul de creditori este în acest moment de peste 160. Procedura de valorificare a activelor companiei este în derulare în acest moment, recuperările de creanţe aflate în curs fiind de aproximativ 10 milioane lei.