Raportul MCV pentru România: Reformele justiției, motiv de preocupare majoră
Comisia Europeană menţine MCV pentru România, precizând că, de la ultimul raport, din noiembrie 2018, a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.
Preocupări majore
„Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV”, se arată într-un comunicat al CE.
Raportul MCV, publicat marţi, face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent.
„În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră”, afirmă CE.
Potrivit Comisiei Europene, evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie.
„Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul MCV. Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări şi în dialogul cu sistemul judiciar”.
Comisia precizează că aşteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură.
„Pentru a se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru”, precizează CC.
Bulgaria ar putea să scape de MCV
Comisia Europeană afirmă, în comunicatul referitor la raportul MCV, că progresele înregistrate de Bulgaria sunt suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele asumate în momentul aderării la UE. Decizia finală privind ridicarea MCV va fi luată după consultarea Consiliului UE şi a PE.
”Comisia consideră că progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul MCV sunt suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele Bulgariei asumate în momentul aderării sale la UE. Bulgaria va trebui să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea angajamentelor reflectate în acest raport într-o legislaţie concretă.. Bulgaria va trebui să monitorizeze continuarea punerii în aplicare continuă a reformei cu un consiliu post-monitorizare nou-înfiinţat şi care va contribui la dialogul viitor cu Comisia în cadrul mecanismului cuprinzător privind statul de drept. Atât monitorizarea internă, cât şi mecanismul la nivelul UE ar trebui să sprijine sustrenabilitatea şi ireversibilitatea reformelor, chiar şi după încheierea MCV pentru Bulgaria. Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va lua în considerare în mod corespunzător şi observaţiile Consiliului, precum şi ale Parlamentului European”, se arată în comunicatul CE referitor la Bulgaria.
