Raport al serviciilor secrete americane. Armata chineză ar fi început testări biologice pentru îmbunătățirea performanțelor soldaților

Romulus Deac 28/01/2021 | 10:18 Digital
Raport al serviciilor secrete americane. Armata chineză ar fi început testări biologice pentru îmbunătățirea performanțelor soldaților

Mai puternici, mai rapizi, mai letali – noua generație de soldați ai viitorului se pre­gă­tește în laboratoarele prezentului.

Da, Războinicul iernii e pe cale să vină. Po­trivit unor rapoarte ale serviciilor secrete americane, China a început o rundă de teste pe soldați ai Armatei de Eliberare a Po­­porului cu scopul ambițios de a dezvolta su­perluptători cu capacități (tehno)biolo­gice sporite.

Deși poate suna ca un scenariu din benzile desenate Marvel, tehnologiile emergente capabile să augmenteze corpul uman, asociate cu pașii rapizi din lumea editării genomului, ar putea, în cele din urmă, să dea naștere zorilor unei ere a supraoamenilor. Și, inevitabil, a soldaților universali.

Gena războiului

Într-un articol de opi­nie publicat la sfârșitul anului trecut în The Wall Street Journal, John Ratcliffe, director al Serviciilor Naționale de Informații (DNI) din SUA, arăta că Beijingul s-ar folosi de CRISPR pentru a-și crea viitorii super­sol­dați.

Clustered regularly interspaced short pa­lin­dromic repeats (CRISPR) este o tehnologie care permite editarea ADN-ului pentru a șterge caracteristici nedorite și, eventual, pentru a adăuga altele, cu o precizie și o ra­­piditate fără precedent. Metoda are multe aplicații practice, de la corectarea de­fec­telor genetice la tratarea și prevenirea răspândirii bolilor și îmbunătățirea culturilor agricole.

În noiembrie 2018, cercetătorul chinez He Jiankui a șocat lumea, anunțând naș­te­rea unor gemene, Lulu și Nana, al căror ADN l-a modificat prin metoda CRISPR pentru a le face rezistente la virusul HIV, cu care era infectat tatăl lor. He Jiankui a sus­ținut că descoperirea sa ar putea „controla epidemia de SIDA“, dar nu a fost clar dacă scopul inițial – imunizarea bebelu­și­lor în fața virusului imunodefi­cienței umane – a fost atins, pentru că echipa acestuia nu a reușit să reproducă, de fapt, mutația ge­ne­tică ce oferă această protecție.

Experimentul a fost etichetat drept „mon­struos“, „lipsit de etică“ și o „lovitură uriașă“ pentru reputația cercetării biome­dicale chineze, iar autoritățile de la Beijing au ordonat suspendarea cercetărilor. Ulterior, Jiankui și alți doi cercetători implicați în proiect au fost condamnați la trei ani de închisoare, pe motiv că „nu au avut calificare pentru a practica medicina și, cău­tând să obțină faimă și avere, au încălcat deliberat legislația națională privind cer­ce­tările științifice și tratamentele medicale“, după cum se arată în decizia ins­tanței.

Acum, Ratcliffe sugerează că guvernul chinez ar încerca să valorifice aceste rezultate, continuând să experimenteze pe adulți pentru a crea supersoldați asemenea celor pe care până acum i-am văzut doar prin filme. Și nu e singurul care face sau a făcut această asociere.

„Folosirea CRISPR pentru creșterea ca­pacităților umane pe câmpul de luptă al vii­to­rului rămâne pentru moment un exer­cițiu mai degrabă ipotetic, dar există indicii că cercetătorii militari chinezi încep să-i exploreze potențialul“, scria Elsa Kania, expert în tehnologiile chineze de apărare, într-un articol din 2019 pentru Defense One.

„Strategia națională a Chinei de fuziune a aplicațiilor militar-civile a evidențiat biologia ca prioritate, iar Armata de Eliberare a Poporului (AEP) ar putea fi un vârf de lance în domeniul extinderii și exploatării acestor tehnologii. (…) AEP urmărește apli­cații militare pentru biologie și caută inter­secții promițătoare cu alte discipline, inclusiv neuroștiința, supercomputerele și inteligența artificială“, continua aceasta.

Liberté, égalité, fraternité

La doar două săptămâni de la publicarea arti­colului de opinie semnat de Ratcliffe, un ra­port al Comitetului de etică al forțelor armate franceze dădea undă verde începerii cercetărilor pentru dezvoltarea de „sol­dați augmentați“, prin folosirea de tratamente medicale, proteze și implanturi care îmbunătățesc „capacitățile fizice, cognitive, perceptive și psihologice“.

Sunt pomenite în acest sens implanturi care ar putea îmbunătăți capacitatea cere­brală a soldaților, astfel încât aceștia să distingă mai ușor un aliat de un dușman sau să se conecteze cu ajutorul lor la dife­rite sisteme de arme și să le controleze doar cu ajutorul minții. Alte posibile in­tervenții luate în conside­rare includ tratamente medicale pentru prevenirea durerii, a stresului și a oboselii, dar și dezvoltarea de substanțe care să-i ajute pe soldați să suporte mai ușor izola­rea și tortura psi­ho­logică în cazul în care sunt luați prizonieri.

Raportul vorbește însă și de trasarea unor limite din punct de vedere etic, subli­niind că ar trebui interzise modificările ge­netice și, odată cu ele, orice alte practici „care ar pune în pericol integrarea soldatului în societate sau întoarcerea sa la viața de civil“.

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a precizat că Franța nu are planuri ime­diate de a dezvolta tehnologii „inva­zive“ pentru soldați, dar a subliniat nevoia de a gândi în avans. „Oamenii caută de multă vreme modalități prin care să-și crească abilitățile fizice sau cognitive pentru a purta războaie. Cercetările ar putea duce în final la sisteme de îmbunătățire implantate în corpurile soldaților. Trebuie să fim conștienți că nu toată lumea are scrupulele noastre și trebuie să fim pre­gătiți pentru orice ne poate aduce viitorul“, a adăugat aceasta.

Ușor de imaginat, ideea dezvoltării unor supersoldați e ceva mai veche. În zorii Răz­boiului Rece, de exemplu, președintele Dwight Eisenhower spunea că Statele Unite ale Americii „trebuie să-și orienteze cer­cetarea spre anticiparea și dezvoltarea armelor neimaginate ale viitorului“.

Astfel a apărut ARPA (Advanced Research Projects Agency), ale cărei prime proiecte au fost cercetarea simbiozei om-computer și un program de creare a unor așa-numiți „soldați călugăr-războinic“, în­zestrați cu abilități paranormale cum ar fi telechinezia, levitația sau vindecarea ins­tantanee a rănilor. Pe această structură s-a dezvoltat apoi DARPA (Defense Advanced Research Pro­jects Agency), o agenție a De­partamentului Apărării al Statelor Unite, cu rolul de a dezvolta noi tehnologii pentru forțele armate.

Călătorie la capătul științei

Îm­bu­nătățirea umană a (re)devenit una dintre prioritățile agenției la sfârșitul anilor ’90. „Soldații fără nicio limitare fizică, psi­ho­logică sau cognitivă vor fi cheia supra­viețuirii și a dominării operaționale în vii­tor“, spunea atunci Michael Goldblatt, directorul nou-înființatei divizii Defense Sciences Office (DSO).

Pentru a extinde capacitatea umană de a „controla evoluția“, Goldblatt a pus la punct un portofoliu de programe despre care jurnalista de investigații Annie Jacobsen, nominalizată la premiul Pullitzer în 2016, scrie în cartea sa „Creierul Penta­go­nului – O istorie necenzurată a DARPA“ că ar fi intrat adesea pe teritoriul oamenilor de știință nebuni. Proiectul Continuous Assisted Performance, bunăoară, a încercat să creeze un „soldat 24/7“, capabil să reziste până la o săptămână fără somn, în condiții de luptă.

La mijlocul anului trecut, DARPA a anun­țat proiectul ADAPTER (The ADvanced Acclimation and Protection Tool for Environmental Readiness), pe care l-a descris ca un „adaptator de călătorie al corpului uman“, constând în „purtători bioelectro­nici care întrețin și eliberează terapii ce le oferă luptătorilor controlul asupra propriei fiziologii“. A se citi, într-o traducere mai puțin cazonă, drept o serie de dispozi­tive ce pot fi înghițite sau implantate sub piele pentru a-i proteja pe soldați de bolile care pot fi cauzate de mâncarea și apa din zonele de conflict în care aceștia sunt în­cartiruiți.

Oficial, există niște limite pe care DARPA nu ar trebui să le depășească. „Congresul a fost foarte specific. Nu vrea ca noi să con­struim un supraom“, explica, pentru The Atlantic, Geoffrey Ling, profesor de neu­rologie la Johns Hopkins University și fost coordonator al proiectului Revolutio­ni­zing Prosthetics, prin care DARPA dez­voltă proteze bionice pentru veteranii americani. Dar, în cazul DARPA, linia dintre vindecare și augmentare se estompează adesea.

Paralizată de la gât în jos, Jan Scheuermann are un implant cerebral – dezvoltat de DARPA în colaborare cu University of Pittsburgh Medical Center – care îi permite să controleze un braț robotic. Într-un videoclip al agenției, Jan Scheuermann apare conectată la un simulator digital de zbor pentru un avion de luptă F-35 Joint Strike Fighter, pe care l-a pilotat doar cu ajutorul minții.

Infanteria stelară

Annie Jacobsen su­gerează în cartea sa că programele gen pro­tetica membrelor superioare și inter­fața creier-mașină ar avea, de fapt, o cu to­tul altă miză. „Este probabil ca obiectivul principal al DARPA să fie de a da ro­boților, nu oamenilor, brațe și mâini mai bune“, scrie ea.

Dezvoltată pentru DARPA de Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory, „Modular Prosthetic Limb“ (MPL) este cea mai avansată mână bionică. Având un schelet din fibră de carbon, e dotată cu peste 100 de senzori și controlată direct de creier, fiind capabilă să facă majoritatea mișcărilor pe care le face o mână normală. Spre deosebire de restul protezelor, se fi­xează direct în os, iar degetele sunt capabile să simtă textura obiectelor, presiunea cu care apasă și temperatura. Johnny Matheny, prima persoană care a testat MPL, a învățat chiar să cânte la pian.

În ceea ce privește interfața creier-computer, există deja un prototip funcțional. Americanul Nathan Copeland și-a rupt coloana într-un accident auto și a rămas pa­ralizat de la piept în jos. La zece ani de la accident, o echipă a Universității din Pittsburgh i-a implantat în emisfera dreaptă a creierului patru matrice de microelectrozi, conectate la brațe robotice și computere prin prize de pe capul său, pe care i-au permis nu doar să le controleze, dar și să-i transmită înapoi senzații. Dacă cineva îi strânge degetele mâinii protetice, de exemplu, Copeland simte acest lucru în de­getele mâinii sale paralizate. Totuși, băr­batul nu își poate folosi implanturile în viața de zi cu zi, ci doar în cadrul unui program de cercetare supervizat de oamenii de știință.

Un raport de la sfârșitul lui 2019 al Comandamentului pentru Dezvoltarea Ca­pa­cităților de Luptă ale Armatei SUA (DEVCOM) evidențiază o serie de tehnologii bio­robotice viitoare care ar putea fi dezvoltate și utilizate pentru a îmbunătăți radical performanțele soldaților pe câmpul de luptă, cum ar fi membre augmentate pentru o rezistență sporită, ochi capabili să vadă în infraroșu și în ultraviolet, dis­po­zi­tive audio care asigură auzul ultrasonic sau implanturi neurale care să permită con­trolul armelor cu mintea.

Într-o formă sau alta, un viitor al super­sol­daților se anunță inevitabil. Iar marea întrebare în ceea ce îi privește nu mai este dacă vor exista, ci mai degrabă ce (nu) vor putea face.

Acest articol a aparut în numărul 107 al revistei NewMoney

FOTO: Getty