Putin dezvăluie ce intenţii are de fapt în Ucraina. Când se va termina războiul?

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că operaţiunea sa militară din Ucraina este un „succes” şi că Moscova nu va lăsa această ţară se devină un „cap de pod” pentru „acţiuni agresive” împotriva Rusiei, relatează France Presse.

„Operaţiunea se derulează cu succes, în strictă conformitate cu planurile stabilite”, a afirmat Putin, conform declaraţiilor difuzate de televiziunea de stat rusă, dând asigurări din nou că Moscova nu are intenţia „de a ocupa” Ucraina. Potrivit liderului de la Kremlin, ofensiva a fost declanşată pentru că „toate opţiunile diplomatice” fuseseră „epuizate”.

„Pur şi simplu nu am avut opţiuni pentru a rezolva problema într-un mod paşnic”, a continuat preşedintele rus, care susţine că are „toate motivele să creadă” că, pe teritoriul ucrainean, sunt în dezvoltare „componente ale unor arme biologice”.

„Anii de intimidare a populaţiei din Donbas”, scânteia care a declanşat războiul

El a spus de asemenea că nu a mai putut tolera „anii de intimidare a populaţiei din Donbas”, estul rusofon al Ucrainei, unde Kievul luptă de opt ani cu separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova.

Putin mai susţine că Ucraina „se pregătea de un scenariu violent” şi că declanşarea unei ofensive ucrainene împotriva Donbasului şi a Crimeii – peninsula ucraineană anexată în 2014 de Moscova – „nu era decât o chestiune de timp”. „Nu am avut altă opţiune pentru a ne apăra. Nu vom permite Ucrainei să servească drept cap de pod pentru acţiuni agresive împotriva Rusiei”, a insistat preşedintele rus.

„În ceea ce priveşte tactica operaţiunilor militare, care a fost dezvoltată de Ministerul rus al Apărării şi de Statul Major, aceasta s-a justificat pe deplin”, a afirmat Putin, citat de agenţiile de presă oficiale RIA Novosti şi TASS.

Putin acuză Ucraina că a sabotat soluţionarea paşnică a crizei

În această reuniune consacrată măsurile de sprijinire a regiunilor, Vladimir Putin şi-a reiterat acuzaţiile la adresa Kievului, susţinând că partea ucraineană a sabotat soluţionarea paşnică a crizei şi că, într-un viitor previzibil, „regimul pro-nazist de la Kiev ar putea obţine arme nucleare, care ar putea lovi Rusia”, potrivit TASS.

Avansarea trupelor ruse până la Kiev şi alte oraşe ucrainene nu este legată de dorinţa de a ocupa Ucraina, a mai spus Putin. Potrivit lui, Rusia nu are un astfel de obiectiv. Cu toate acestea, toate obiectivele „operaţiunii speciale” din Ucraina vor fi cu siguranţă îndeplinite, a subliniat preşedintele rus.

Totodată, Vladimir Putin a subliniat că operaţiunea rusă din Ucraina „nu a fost decât o scuză pentru Occident ca să impună noi sancţiuni” împotriva Rusiei, denunţând o „strategie conştientă şi pe termen lung” de „descurajare şi de slăbire” a Moscovei.

„Astfel de demersuri au toate caracteristicile unei agresiuni”, a declarat Vladimir Putin, acuzând Occidentul că vrea să facă din Rusia o „ţară slabă şi dependentă”. Conform surselor citate de Agerpres, Putin consideră că avalanşa de sancţiuni şi condamnări occidentale care lovesc Rusia, economia ei, sportivii săi şi lumea culturală este comparabilă cu persecuţiile antisemite.

Disonanţa cognitivă a puterii de la Moscova

„Occidentul a făcut să cadă masca decenţei şi a început să acţioneze într-un mod odios. Se impun aici paralele cu pogromurile antisemite”, a declarat el în aceeaşi reuniune difuzată de televiziunea rusă, fără să-i pese că acuză de „nazism” regimul de la Kiev condus de evreul Volodimir Zelenski, care prin definiţie nu poate fi nazist.

Disonanţa cognitivă este observată de către experţi occidentali nu doar la Putin, ci şi la propaganda sa şi la mai mult din jumătate din populaţia rusă, care susţine Kremlinul în războiul din Ucraina, conform Meduza.io.

Preşedintele rus a promis miercuri o serie de ajutoare financiare atât pentru populaţie, cât şi pentru companii pentru a face faţă valului de sancţiuni, dând asigurări că Kremlinul va surmonta ‘blitzkrieg’-ul occidental împotriva Rusiei. Recunoscând o situaţie „deloc simplă” şi o inflaţie în creştere, el a promis creşterea „minimului necesar, a salariilor funcţionarilor publici” şi a pensiilor, precum şi eliminarea barierelor administrative din calea afacerilor.