Provocările din piața construcțiilor: materialele se scumpesc, iar costul forței de muncă se mărește
Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney
Chiar dacă nu mai este unul dintre motoarele de bază care învârt întregul mecanism macroeconomic, industria construcțiilor este iar în toiul unor noi creșteri. Doar că de costuri, de această dată. Pentru că se scumpesc atât materialele de construcții, cât și mâna de lucru.
Se construiește mult în România ultimilor ani? Da. Și nu prea. Dacă ne uităm spre investițiile private, indiferent dacă este vorba de blocuri, case, clădiri de birouri sau construcții logistice, proiectele curg, însă analizând segmentul de infrastructură, lucrurile picură, cel mult.
E și unul dintre motivele pentru care în prima jumătate a anului lucrările de construcții au scăzut în ansamblu cu peste 7%. În timp ce proiectele rezidențiale au înregistrat în aceeași perioadă un salt spectaculos de peste 72%, construcțiile de infrastructură au bifat o scădere de aproape 27%, potrivit datelor de la Institului Național de Statistică.
Să mai amintim și că, în 2016, contribuția industriei construcțiilor în creșterea economică de 4,8% a fost de doar 0,1%. Ca o paranteză, în ecuația creșterii economice de 7–8% din 2007-2008, construcțiile erau responsabile pentru o treime.
CERERE ȘI CAPACITATE. Oricum, cert este că, cel puțin când vine vorba de proiectele private, singurele care par să mai miște sectorul construcțiilor, piața are de înfruntat în prezent un nou hop: costurile care încep ușor, dar sigur, să crească, atât din cauza tendinței de scumpire a materialelor de construcții, cât – mai ales – și a mâinii de lucru. „În general, materialele folosite la construcția imobilelor, indiferent că vorbim de rezidențial, birouri sau altele, au înregistrat scumpiri anul acesta. Vorbim de oțel-beton, cărămidă, BCA, polistiren etc.“, explică Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și acționarul principal al companiei Construcții Erbașu, cu afaceri de 85 de milioane de euro anul trecut.
El dă exemplul oțel-betonului, un material folosit în structurile clădirilor, despre care spune că s-a scumpit cu aproximativ 10% numai în ultimele 4-5 luni. Oricum, pariul lui Erbașu este că, în ansamblu, prețurile materialelor de construcții vor crește într-un ritm și mai accelerat anul viitor, iar explicația este, cel puțin la prima vedere, legată de simpla teorie macroeconomică a cererii și ofertei. „Cererea e în creștere, dar capacitatea de producție a producătorilor nu s-a mărit“, spune Erbașu. Logic, având în vedere că după scăderile masive din perioada crizei financiare de acum câțiva ani, jucătorii din piața de materiale de construcții sunt mai prudenți când vine vorba de investiții în noi unități de producție și preferă să aștepte să vadă dacă cererea de astăzi va continua să fie la fel de solidă și mâine. Sau, în traducere liberă, dacă aceasta se bazează pe o conjunctură macroeconomică de moment sau e una pe termen mai lung.
Și în cazul cimentului, un material de bază în construcții, au existat creșteri de preț în prima parte a anului. În cazul LafargeHolcim, unul dintre cei mai importanți jucători din acest sector, cu afaceri de 226 de milioane de euro pe plan local anul trecut, primul semestru a adus o scumpire a cimentului comercializat în România de 1,5%, potrivit celui mai recent raport publicat de grup.
La rândul lor, nemții de la HeidelbergCement, cu un business de 184 de milioane de euro în 2016, arată în raportul pe primul semestru al acestui an că prețurile pentru cimentul și agregatele comercializate pe plan local au crescut, fără a indica însă procentul exact de scumpire.
Semnale de creștere. Scumpirea materialelor de construcții vine în unele cazuri și pe fondul unei creșteri în prima parte a anului a prețurilor pentru materiile prime, creșteri care însă par să se mai fi stabilizat în ultima vreme. „Totuși, sunt semnale că va mai fi o ușoară creștere a prețurilor materiilor prime în perioada următoare“, spune Valeriu Irimescu, directorul general al producătorului de țiglă metalică Depaco, cu afaceri de peste 30 de milioane de euro anul trecut. Depaco, care comercializează brandul Wetterbest și are unități de producție la Băicoi (județul Prahova) și Podari (județul Dolj), a majorat anul acesta în medie cu 15% prețul produselor care conțin oțel – țigle metalice –, mai spune Irimescu.
Tomas Manjón, unul dintre fondatorii grupului cu activități în industria imobiliară și de construcții Mantor, cu afaceri estimate la 5 milioane de euro anul acesta, vorbește, la rândul său, de o creștere a prețurilor materialelor de construcții, în special pentru oțel și panouri de spumă poliuretanică, folosite pentru hale. Explicabil, având în vedere că sectorul logistic și industrial din România traversează cea mai efervescentă perioadă din istoria sa, pentru 2017 anticipându-se un nou record de livrări în acest sector, de aproximativ 480.000 de metri pătrați, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
„Deocamdată noi am absorbit această scumpire (a materialelor de construcții, n.r.), însă cred că, în următoarea perioadă, tarifele (constructorilor, n.r.) vor crește cu aproximativ 5%. Iar aceasta din cauza scumpirii manoperei, care va avea un impact semnificativ“, spune Manjón.
Cifrele oficiale confirmă această tendință: în construcții lucrau la finalul primului semestru al acestui an circa 389.000 de oameni, salariul mediu net din această industrie ridicându-se la aproximativ 1.700 de lei în luna iunie, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, și cu peste 43% față de acum cinci ani, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Cu un asterisc obligatoriu: această creștere nu vine doar pe fondul majorării salariilor minime, ci și pentru că piața construcțiilor, la fel ca multe alte sectoare, se confruntă cu o criză acută de personal.
Dincolo de creșterea costurilor cu forța de muncă și de scumpirea materialelor, industria construcțiilor – în ansamblul ei – este subiectul unui paradox cu accente tipic românești. În ciuda creșterii de 5,8% a PIB în primul semestru al anului, construcțiile – un sector care anul trecut a generat 6% din PIB – au rămas în continuare în zodia minusurilor.
Surprinzător? Nu atât timp cât investițiile publice se mențin la cota de avarie, iar cele private nu reușesc să compenseze acest statu quo.
Letargie neconstructivă
Construcțiile, o industrie pusă la pământ după 2008, înregistrând un declin de 40-50%, nu au reușit nici anul acesta să iasă din „criză“.
- VALOARE. Piața construcțiilor a ajuns anul trecut la circa 10 miliarde de euro, potrivit Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). În general, sectorul materialelor de construcții reprezintă, în valoare, circa o treime din întreaga piață a construcțiilor.
- SALARII. Salariul mediu net din construcții, un sector în care lucrează puțin sub 400.000 de oameni, a ajuns la circa 1.700 de lei în luna iunie, un plus de circa 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, și de peste 43% față de acum cinci ani, potrivit datelor de la Statistică.
- SCUMPIRI. În luna iunie a acestui an, produse precum cimentul, betonul, tuburile sau țevile din oțel, obiectele sanitare din ceramică, cărămizile, țigla sau articolele din material plastic au înregistrat creșteri de preț de câteva procente față de aceeași lună a anului trecut, potrivit Buletinului Statistic de Prețuri publicat de Institutul Național de Statistică (INS).
FOTO: Guliver / Getty Images