Provocările din piața construcțiilor: materialele se scumpesc, iar costul forței de muncă se mărește

Andreea Neferu 20/09/2017 | 14:58 Companii
Provocările din piața construcțiilor: materialele se scumpesc, iar costul forței de muncă se mărește

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

Chiar dacă nu mai este unul dintre motoarele de bază care învârt întregul mecanism macroeconomic, industria con­­strucțiilor este iar în toiul unor noi creșteri. Doar că de costuri, de aceas­­tă dată. Pentru că se scumpesc atât materialele de construcții, cât și mâna de lucru.

Se construiește mult în România ultimilor ani? Da. Și nu prea. Dacă ne uităm spre investițiile private, indiferent dacă este vorba de blocuri, case, clădiri de birouri sau construcții logistice, proiectele curg, însă analizând segmentul de infrastruc­­tu­­ră, lucrurile picură, cel mult.

E și unul dintre motivele pentru care în prima jumătate a anului lucrările de cons­­truc­­ții au scăzut în ansamblu cu peste 7%. În timp ce proiectele rezidențiale au înre­­gistrat în aceeași perioadă un salt spectaculos de peste 72%, construcțiile de in­­frastructură au bifat o scădere de aproa­­­­­­pe 27%, potrivit datelor de la Institului Național de Sta­­tis­­tică.

Să mai amintim și că, în 2016, con­­tri­­bu­­ția industriei construcțiilor în creș­­te­­rea eco­­nomică de 4,8% a fost de doar 0,1%. Ca o paranteză,  în ecuația creșterii economice de 7–8% din 2007-2008, cons­­truc­­țiile erau responsabile pentru o trei­­me.

CERERE ȘI CAPACITATE. Oricum, cert este că, cel puțin când vine vorba de pro­iectele private, singurele care par să mai miște sectorul construcțiilor, piața are de înfruntat în prezent un nou hop: costurile care încep ușor, dar sigur, să crească, atât din cauza tendinței de scumpire a mate­ria­­le­­lor de construcții, cât – mai ales – și a mâi­­nii de lucru. „În general, materialele fo­­­­losite la construcția imobilelor, indiferent că vorbim de rezidențial, birouri sau altele, au înregistrat scumpiri anul acesta. Vorbim de oțel-beton, cărămidă, BCA, polistiren etc.“, explică Cristian Erbașu, pre­­ședintele Federației Patronatelor So­­cie­­tăților din Construcții (FPSC) și ac­­țio­­narul principal al companiei Con­­s­­trucții Erbașu, cu afaceri de 85 de milioa­­ne de euro anul trecut.

El dă exemplul oțel-betonului, un material folosit în structurile clădirilor, despre care spune că s-a scumpit cu aproximativ 10% numai în ultimele 4-5 luni. Oricum, pariul lui Erbașu este că, în ansamblu, prețurile materialelor de construcții vor crește într-un ritm și mai accelerat anul viitor, iar explicația este, cel puțin la pri­­ma vedere, legată de simpla teorie ma­­cro­­economică a cererii și ofertei. „Cererea e în creștere, dar capacitatea de producție a producătorilor nu s-a mă­­rit“, spune Er­­ba­­șu. Logic, având în vedere că după scă­­de­­rile masive din perioada crizei financiare de acum câțiva ani, jucătorii din piața de materiale de construcții sunt mai pru­­denți când vine vorba de investiții în noi uni­­tăți de pro­­duc­­ție și preferă să aștepte să vadă dacă cererea de astăzi va continua să fie la fel de solidă și mâine. Sau, în traducere libe­­ră, dacă aceasta se bazează pe o conjun­­c­­tură macroeco­­no­­mi­­că de mo­­ment sau e una pe termen mai lung.

Și în cazul cimentului, un material de bază în construcții, au existat creșteri de preț în prima parte a anului. În cazul LafargeHolcim, unul dintre cei mai impor­­tanți jucători din acest sector, cu afaceri de 226 de milioane de euro pe plan local anul trecut, primul semestru a adus o scumpire a cimentului comercializat în România de 1,5%, potrivit celui mai recent raport publicat de grup.

La rândul lor, nemții de la Heidelberg­­Cement, cu un business de 184 de mili­oane de euro în 2016, arată în raportul pe primul semestru al acestui an că prețurile pentru cimentul și agregatele comercia­­lizate pe plan local au crescut, fără a indica însă procentul exact de scumpire.

Semnale de creștere. Scumpirea materialelor de construcții vine în unele cazuri și pe fondul unei creșteri în prima parte a anului a prețurilor pentru materii­le prime, creșteri care însă par să se mai fi stabilizat în ultima vreme. „Totuși, sunt semnale că va mai fi o ușoară creștere a prețurilor materiilor prime în perioada următoare“, spune Valeriu Irimescu, directorul general al producătorului de țiglă metalică Depaco, cu afaceri de peste 30 de milioane de euro anul trecut. Depaco, care comer­­cia­­li­­zează brandul Wetterbest și are uni­­tăți de producție la Băicoi (ju­­de­­țul Praho­­va) și Podari (județul Dolj), a ma­­jorat anul acesta în medie cu 15% pre­­țul pro­­du­­selor care conțin oțel – țigle me­­talice –, mai spune Irimescu.

Tomas Manjón, unul dintre fondatorii grupului cu activități în industria imo­­bi­­lia­­ră și de construcții Mantor, cu afaceri estimate la 5 milioane de euro anul aces­­ta, vorbește, la rândul său, de o creștere a pre­­țurilor materialelor de construcții, în special pentru oțel și panouri de spumă po­­liuretanică, folosite pentru hale. Explicabil, având în vedere că sectorul logistic și industrial din România traversează cea mai efervescentă perioa­­dă din istoria sa, pentru 2017 anticipându-se un nou record de livrări în acest sector, de aproximativ 480.000 de metri pă­­trați, arată datele com­­­­­­paniei de con­­sul­­tanță imobiliară Cush­­­­man & Wakefield Echinox.

„Deocamdată noi am absorbit această scumpire (a materialelor de construcții, n.r.), însă cred că, în următoarea pe­­ri­­oadă, tarifele (constructorilor, n.r.) vor crește cu aproximativ 5%. Iar aceasta din cauza scumpirii manoperei, care va avea un impact semnificativ“, spune Manjón.

Cifrele oficiale confirmă această tendin­­ță: în construcții lucrau la finalul primului semestru al acestui an circa 389.000 de oameni, salariul mediu net din această industrie ridicându-se la aproximativ 1.700 de lei în luna iunie, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, și cu peste 43% față de acum cinci ani, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Cu un asterisc obligatoriu: această creștere nu vine doar pe fondul majorării salariilor minime, ci și pentru că piața construcțiilor, la fel ca mul­­­­te alte sectoare, se confruntă cu o cri­­ză acută de personal.

Dincolo de creșterea costurilor cu forța de muncă și de scumpirea materialelor, industria construcțiilor – în ansamblul ei – este subiectul unui paradox cu accente tipic românești. În ciuda creșterii de 5,8% a PIB în primul semestru al anului, cons­­truc­­țiile – un sector care anul trecut a generat 6% din PIB – au rămas în continuare în zodia minusurilor.

Surprinzător? Nu atât timp cât investi­­ții­­le publice se mențin la cota de avarie, iar cele private nu reușesc să compense­­ze acest statu quo.

 

Letargie neconstructivă

Construcțiile, o industrie pusă la pământ după 2008, înregistrând un declin de 40-50%, nu au reușit nici anul acesta să iasă din „criză“.

  • VALOARE. Piața construcțiilor a ajuns anul trecut la circa 10 miliarde de euro, potrivit Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). În general, sectorul materialelor de construcții reprezintă, în valoare, circa o treime din întreaga piață a construcțiilor.
  • SALARII. Salariul mediu net din construcții, un sector în care lucrează puțin sub 400.000 de oameni, a ajuns la circa 1.700 de lei în luna iunie, un plus de circa 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, și de peste 43% față de acum cinci ani, potrivit datelor de la Statistică.
  • SCUMPIRI. În luna iunie a acestui an, produse precum cimentul, betonul, tuburile sau țevile din oțel, obiectele sanitare din ceramică, cărămizile, țigla sau articolele din material plastic au înregistrat creșteri de preț de câteva procente față de aceeași lună a anului trecut, potrivit Buletinului Statistic de Prețuri publicat de Institutul Național de Statistică (INS).

 


FOTO: Guliver / Getty Images

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.