Proprietarul De la Ferma: o viață dedicată brânzeturilor

Cristina Dobreanu 28/03/2017 | 12:13 Oameni
Proprietarul De la Ferma: o viață dedicată brânzeturilor

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Să înveți să faci brânză durează o lună, dar să faci brânză bună durează o viață întreagă“, spune Marius Bîcu (38 de ani), cel care a reușit să ducă producătorul de lactate Unilact la afaceri de 3,8 mili­oane de euro în 2016. Un an-record, în care vân­ză­rile brandului De la Ferma au crescut cu 20%, iar profitul a ajuns la 450.000 de euro.

„Dacă anul trecut am avut creștere de 20%, este greu să mai faci și anul acesta la fel având aceeași fabrică, același număr de oameni și aceeași piață. Dacă te duci în altă piață, mai poți să crești, dar nu ne dorim acest lucru pentru 2017. Rămânem cu produsele în Europa“, mărturisește acum Bîcu, con­ști­ent că 2016 a fost un an excepțional, greu de repetat, ast­fel că pentru 2017 estimează un avans de doar 7-8% al afacerilor.

IMPORTANȚA SPECIALIZĂRII. De profesie inginer IT, antreprenorul Marius Bîcu a preluat în 2002 afacerea cu lactate începută de tatăl său în 1994, în localitatea Unirea, judeţul Alba. Ardelenii au pornit afacerea cu pași mărunți, însă creșterile înregistrate atât pe pia­ța locală, cât și la export i-au determinat să crească și gama de produse. În urmă cu trei ani au realizat însă că, pentru o companie mică cum este cea a lor, doar specializarea poate să fie cheia creș­terii sustenabile.

„Făceam la un moment dat și mozzarella. Dar acum trei ani am decis să facem doar brânzeturi româ­nești, iar din acestea să facem doar câteva produse, dar să le facem bine“, spune antreprenorul. Concret, în fabrica de la Unirea se produce doar cașcaval, brânză de burduf și brânză proaspătă (mai ales telemea). „Așa cum lui Danone nu i se potri­vește să facă brânză de burduf, așa nici noi nu o să facem nicio­dată iaurt cu fructe. Adică noi putem să îl facem, dar nu o să îl vindem“, explică el.

de la ferma_newmoney (2)

În momentul de față, fabrica are o capacitate de 2,5 tone de brânzeturi pe zi, dar Bîcu vrea să o dubleze, printr-o investiție de un milion de euro în două linii specializate pentru brânza de burduf și telemea pe care o are în plan pentru 2018. Pro­dusele companiei sunt prezente în toate orașele importante din România, peste 53% fiind vândute în hi­per­marketuri, aproape 20% în zona de HoReCa, iar restul în magazine de proximitate sau supermarketuri.

Inevitabil, creșterea a adus cu sine și nevoia de pro­fesionalizare a afacerii de familie. În a doua ju­mă­tate a anului trecut a demarat operațiunea „sistematizarea afacerii“, așa că au fost implementate proceduri și reguli clare pentru fiecare dintre cei 75 de angajați.

BUSINESS DE FAMILIE. „Nu vrem să ne simțim ca într-o corporație, ci ca într-o familie, este vital pentru noi, altfel se strică tot ce am construit până acum.“ Membrii familiei au și, sarcini precise de care se ocupă, mai ales că afacerea este formată din patru domenii: partea de agricultură, cea de zootehnie, zona de producție și cea de comerț și vânzări.

„De foarte mult timp și foarte clar ne-am împărțit sarcinile în business“, punctează el. Astfel, de cultivarea terenului și creș­terea animalelor se ocupă tatăl antreprenorului, iar soția lui Marius Bîcu este responsabilă de vânzări externe, lui revenindu-i res­tul afacerii.

Având gestiuni separate, pot vedea și mai clar cum evoluează fiecare ramură a businessului. Visul lui este însă ca, pe viitor, afacerea să meargă și fără să fie prezent toată ziua în companie. Are și un ter­men-limită pentru acest lucru: șapte ani și jumă­tate.

DOR DE CASĂ“ LA EXPORT. Produsele Unilact ajung în prezent pe zece piețe europene, iar exporturile reprezintă jumătate din afacere. Văzându-se vulnerabil în fata strategiilor hipermarketurilor, Ma­rius Bîcu a decis să crească exporturile de la circa 20% în 2012 la 50% în 2016. Iar raționamentul său a fost simplu: un eventual dezechilibru pe o piață poate fi acoperit cu creșterile de pe o alta.

În ultimul an a înregistrat creșteri ale vânzărilor în Germania și Marea Britanie, dar viitorul Brexit nu îl sperie. „Noi avem vreo 5% în Anglia în vânzări. O să fie mai dificil, dar nu cred că sunt greutăți de ne­trecut.“ Nici faptul că produsele sale se regăsesc la rafturile de produse destinate imigranților nu îl de­ranjează. Dimpotrivă. „Nu este o rușine să fii acolo, este o nișă de piață. Nu o să te pună niciodată la un loc cu brânza franțuzească, în Franța, de exemplu“, argumentează antreprenorul, punctând că po­ten­țialii clienți sunt mulți, mai ales că produsele sale au luat calea străinătății prin intermediul românilor plecați peste granițe.

De altfel, cele mai mari vânzări vin din Spania și Italia. Exporturile nu îi asigură o marjă de profit mai mare, dar încasările sunt mai rapide. Iar dacă, în România, brandul De la Ferma este unul premium, pentru românii plecați din țară a creat „Pachetul de acasă“, o gamă poziționată mediu. „Nu vindem brânză, noi vindem dor de casă“.

BRÂNZA DIN STATISTICI. Producția de brânză din România a crescut în ultimii ani, ajungând la 82.000 de tone în 2015, maximul ultimului deceniu, arată datele Eurostat. România este însă mult în urma Franței (1,95 milioane de tone), Germaniei (aproape 1,9 milioane de tone) sau Italiei (1,2 milioane de tone). Polonia este în fruntea plutonului Europei Centrale și de Est, cu o producție de 772.000 de tone.

România a exportat brânză și caș în valoare de 41 de milioane de euro în 2015, de opt ori mai mult decât în 2008, potrivit INS. În schimb, importurile de brânză și caș s-au ridicat în 2015 la aproape 143 de milioane de euro, de la doar 12 milioane de euro în urmă cu zece ani.

Criza i-a făcut pe mulți dintre micii producători să își contrabalanseze producția pentru piața internă cu exporturile. Și chiar dacă numărul producătorilor de lactate și brânzeturi a scăzut de la 594 în 2008 la 440 în 2015, rata celor care au înregistrat profit a crescut de la 46% în 2008 la 53% în 2015, arată datele Coface. „Creșterea ponderii numărului companiilor care înregistrează profit este un semn de maturitate a in­dustriei, o evoluție normală fiind dispariția companiilor care nu performează și dezvoltarea celor care obțin rezultate pozitive“, explică Nicoleta Mă­run­țelu, deputy business information manager al Coface România.

NORII NEGRI. Micii procesatori de lapte din zona Alba sunt prinși acum între doi coloși: Lactalis și FrieslandCampina. „Noi ne străduim să nu facem ce fac ei. Dacă ne-am strădui să-i imităm, nu am avea nicio șansă“, explică Bîcu.

Provocările ar putea veni însă și din zona materiei prime, o piață serios afectată în ultimii ani. Nicoleta Mărunțelu avertizează că reducerea numărului de companii din domeniu a fost cauzată și de accesul mai greu la materia primă locală, în contextul în care efectivul de vaci de lapte a scăzut cu 24% între 2008 și 2015, până la 1,2 milioane de capete.

În fabrica Unilact sunt procesate 15 tone de lapte, dintre care 4 tone vin din ferma proprie, cu 400 de vaci. Restul îl colectează din Alba și Mureș. „Dacă Lactalis decide să cumpere centralizat lapte pentru toate fabricile lor, nu o să ne fie ușor“, spune Bîcu.

Pentru orice eventualitate, a cumpărat deja 33 de vaci din Franța și alte 33 sunt pe drum, iar ferma este membră a cooperativei Someș-Arieș, astfel că, „în caz de necaz“, poate lua lapte și de acolo. Actualul echilibru trebuie păstrat cu orice preț.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Bucăți din brânză” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Pe o piață a lactatelor de patru miliarde de lei, circa 440 de companii își dispută o felie cât mai mare.[/vc_column_text][vc_column_text]CONSUMUL. La nivelul Uniunii Europene, cererea de brânză va crește de la 12,9 kilograme per capita pe an în 2010 la 16,1 kilograme pe cap de locuitor până în 2025.

FACTORUL LACTALIS. Anul trecut, grupul francez Lactalis a „înghițit“ două companii importante din domeniu: Albalact și Covalact. Vânzători au fost familia Ciurtin și Fondul de investiții Sigma Bleyzer South-east European Fund IV.

RESTUL PIEȚEI. Alte companii importante de pe piața brânzeturilor sunt FrieslandCampina, Hochland și Delaco.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Marius Bîcu a preluat de la tatăl său afacerea cu brânzeturi Unilact în 2002. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.