Proiect: Senatorii PSD vor să modifice Legea 544/2001, privind accesul la informații publice

Andrei Dumitru 16/10/2020 | 12:59 Ştiri
Proiect: Senatorii PSD vor să modifice Legea 544/2001, privind accesul la informații publice

Patru parlamentari PSD au depus un proiect la Senat prin care instituţiile publice pot refuza comunicarea informaţiilor, dacă ele sunt solicitate cu rea-credinţă. De asemenea, costul prelucrării informațiilor va fi achitat de solicitant.

Patru deputaţi PSD Cladiu-Augustin Ilişanu, Vlad Bonteaz, Eliza-Mădălina Ştefănescu, George-Gabriel Vişan au depus la Senat, în procedură de urgenţă, un proiect de lege care prevede că instituţiile publice pot refuza motivat comunicarea informaţiilorr, dacă acestea sunt solicitate cu rea-credinţă. Liderul deputaţilor PNL Florin Roman semnase propunerea legislativă ca iniţiator însă vineri a anunţat că îşi va retrage semnătura şi a precizat că PNL nu va vota acest proiect care modifică Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.

„Am depus azi o solicitare in scris de retragere a semnăturii de pe un proiect de lege iniţiat de o colega deputat, care viza reglementări in cazul legii 544, privind liberul acces la informaţii de interes public. Am primit semnale de la oameni de buna credinţa, ca in forma propusa de iniţiator poate naşte interpretări abuzive, şi din acest motiv nu am dorit sa las nici un fel de interpretare. Nu doar ca am retras, dar nici nu vom vota proiectul, din motivele expuse mai sus.Ca fost jurnalist sunt un adept al liberului acces la informaţii de interes public. Cât despre partea politica, înţeleg ca orice dezbatere in perioada campaniei electorale, nu este posibila, totul fiind ţintit pe atacuri, fără legătura cu subiectul”, a declarat vineri Florin Roman, printr-un comunicat de presă.

Ce prevede proiectul de lege

  • „În cazul în care o persoană adresează aceleiaşi instituţii publice sau autorităţi mai multe solicitări de informaţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, solicitantul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate solicitările primite;
  •  Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă solicitare de la aceeaşi persoană ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, aceasta se clasează, făcându-se menţiune că s-a răspuns;
  • Dacă solicitarea cuprinde termeni nereverentiosi, insulte sau calomnii, se clasează.
  • În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică sau alte servicii suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare şi identificare a documentelor în arhivă precum şi orice alte operaţiuni necesare este suportat de către solicitant, în condiţiile prezenţei legi; dacă informaţiile solicitate se află deja pe site-ul web a instituţiei, răspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi găsite acestea, iar în cazul în care volumul informaţiilor solicitate depăşeşte 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora.”
  • Autoritatea sau instituţia publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informaţiilor solicitate în condiţiile în care acestea conţin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate ori în condiţiile în care aceste informaţii sunt solicitate cu rea-credinţă, încălcând dispoziţiile referitoare la buna-credinţă prevăzute în Constituţie şi legile în vigoare;
  • De asemenea, în cazul în care informaţiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidenţiale ce ar putea pune în pericol activilatea unor firme sau dacă există un proces pe rol, iar informaţiile ar putea cauza uneia dintre părţi în judecarea echitabilă a cauzei, acestea nu se pun la dispoziţia solicitantului”.

Deputaţii PSD argumentează că reglementările actualei legi 544/2001 sunt absurse şi „dau prilejul diverşilor ONG-isti care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetăţeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informaţii publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulţi ani. Primăriilor le cer, le vor pe e-mail scanate. Neexistând nici o limitare în acest sens şi fiind conştienţi că nu au pentru ce să răspundă, ba chiar mai mult nici nu sunt obligaţi la o adică să semneze cererea”.

„Se poate uşor observa ca în fapt prin aceste prevederi absurde, autorităţile publice prin personalul lor sunt puse practic la dispoziţia oricui, sunt obligate să preia cereri de la «NIMENI» fără semnatură, sunt obligate să lucreze pentru «NIMENI» întrucât cererea nefiind semnată evident că solicitantui înscris în ea poate să nu-şi asume nicio răspundere cu privire la respectivul document, şi totodată în final autorităţile publice sunt obligate să trimită răspunsul concret şi toate informaţiile solicitate către acelaşi «NIMENI» pe adrese de e-mail indicate, care la fel de bine pot fi adrese de e-mail fictive, neexistând nicio confirmare de primire pe care autoritatea să o poată folosi într-un eventual proces. La fel de bine solicitantui poate afirma ca nu a primit informaţia, ştiut fiind faptul că adresele de e-mail sunt personale şi nu pot fi verificate”, mai precizează iniţiatorii în expunerea de motive.

Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, aflat în procedură de urgenţă, decizional fiind Camera Deputaţilor.

Replica USR

Deputatul USR Claudiu Năsui a afirmat că PSD vrea să dea încă o lovitură pe final de mandat şi vor să îngreuneze accesul cetăţenilor la informaţiile publice. El spune că proiectul care modifică Legea privind liberul acces la informaţiile publice este semnat de social-democraţi şi de Florin Roman „care a trecut în doar două zile un proiect care adaugă diurne de cazare şi transport şi locuinţă de serviciu pentru bugetarii de lux (cu salarii de peste 10.000 de euro net pe lună) care conduc ASF”. Liderul deputaţilor PNL a anunţat că îşi retrage semnătura de pe iniţiativă.

„Încă o lovitură pe final de mandat şi pe repede înainte, parlamentarii vor să ne îngreuneze accesul la informaţii publice. Se pare că românii nu sunt buni decât să muncească şi să plătească taxe şi impozite, nu şi să afle ce se întâmplă cu banii după ce îi ia statul. Cel mai tare este, însă, justificarea din expunerea de motive. Oamenii sunt disperaţi că li se cer informaţii de către „diverse ONG-uri” şi, ţineţi-vă bine, „postaci pe facebook”. Efectiv aşa au scris în expunerea de motive. Zic că informaţiile publice sunt cerute pentru a „şantaja”, a „ameninţa”, a „hărţui” şi a „provoca scandaluri publice”. Deci scandalul nu este că ei fură şi îşi bat joc de banii contribuabililor. Scandalul este că se află. Ce face concret proiectul? Instituie o taxă pentru cererile de informaţii – fără o grilă sau ceva praguri minime sau maxime. Taxa se va stabili prin act administrativ. Practic instituţiile statului pot pune o taxă mare ca să descurajeze cererile de informaţii. Dar legea nu se opreşte aici. Mai instituie şi cazuri generalizate de refuz, ambigue si largi, astfel încât să se poată refuza uşor accesul la informaţii. Adevărul este că la cât se fură şi se risipeşte la stat, cred şi eu că le e frică să aflăm uşor informaţii”, a scris Claudiu Năsui vineri pe Facebook.