Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din Produsul intern Brut, iar anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB, arată un proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022. Politica fiscal-bugetară prudentă va continua şi pe termen mediu, astfel încât în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB, se arată în proiect.
„Pentru anul 2022, soldul bugetar este estimat la 5,8% din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,8 % din PIB, în timp ce pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4 % din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB”, arată documentul.
Pentru anul 2022, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022.
În anul 2022, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,6 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2 miliarde lei fiecare.
Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2022 de 5,8%, iar în anul 2023 de 4,4%.
Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,8% în anul 2022 şi de 8,2% în anul 2023.
Propunere de stabilire a valorii maxime diferenţiat pentru finanţările rambursabile ce pot fi contractate de municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe, judeţe şi comune are în vedere nivelul diferit al veniturilor proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale şi implicit a capacităţii de rambursare a finanţărilor rambursabile ce urmează a fi contractate.
Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, este de 30 miliarde lei.
„Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8 % din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB”, se arată în proiect.
Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2022 şi perspectiva 2023-2024, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2022 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.
Construcţia bugetară pentru anul 2022 şi perspectiva 2023-2024 a avut la bază măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2021, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2022-2024.
De asemenea proiecţia bugetară pentru anul 2022 şi perspectiva 2023-2024 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
La construcţia bugetară pentru perioada 2022-2024 s-au avut în vedere următoarele măsuri:
De asemenea la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 sau mai avut în vedere următoarele măsuri:
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută pe anul 2021, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 84,9 miliarde lei dar se menţine la 7,13% din PIB.
„Politica fiscal-bugetară prudentă va continua şi pe termen mediu, astfel încât în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB. Traiectoria de ajustare asumată prin intermediul Programului de convergenţă 2021-2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depăşească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 şi respectiv 4,4% din PIB în 2023. În termeni structurali, ţinta deficitului bugetar este de 7,35% din PIB în 2021”, relevă documentul.
Ajustarea pe termen mediu se va realiza în principal prin reducerea semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în Produsul Intern Brut, în timp ce ponderea veniturilor din taxe şi impozite rămâne relativ constantă. În plus, impactul pozitiv al reformelor şi investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu a fost luat în considerare la momentul elaborării Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2021-2023.
„În prezent, în ceea ce priveşte politica bugetară, există constrângeri privind evoluţia deficitului bugetar: deficitul bugetar, calculat potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi (deficit ESA), să nu depăşească 3% din PIB”, mai arată proiectul de lege.
În anul 2021 politica bugetară influenţată de pandemia de COVID -19 care a afectat atât mediul social şi cât şi mediul economic astfel încât deficitul bugetar pentru anul 2021 a fost de 7,13% din PIB căruia ii corespunde un deficit ESA de 8% din PIB şi un deficit structural de 7,3.% din PIB.
Prin Legea nr.14/2021, pentru anul 2021 soldul bugetar a fost estimat la – 7,16% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,8% din PIB, în timp ce pentru anul 2022, soldul bugetar a fost estimat la -5,84% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,1% din PIB.
Ţinta de deficit (în termeni cash) pentru anul 2021 a fost modificată doar marginal odată cu aprobarea primei rectificări bugetare fiind stabilită la 7,13% din PIB, comparativ cu 7,16% din PIB aprobată la construcţia bugetului iniţial. În aceste condiţii, a avut loc o consolidare bugetară de 2,51 pp din PIB comparativ cu anul 2020.
Pentru anul 2021, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, a fost de 52%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare.
În anul 2021, plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale a fost estimat la 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, a fost estimat la 1,6 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.
Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2021, a fost de 30 miliarde lei.
„Anul 2021 este marcat în România pe o parte de continuarea crizei generate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte de un mediu macroeconomic favorabil având în vedere revizuirea pozitivă a creşterii economice şi aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană. Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în Prognoza de vară, creşterea reală a PIB pe 2021 a fost revizuită la 7% de la 4,3%, nivel utilizat în construcţia iniţială a bugetului general consolidat”, spun autorii proiectului.
Începând cu anul 2016, România a înregistrat o abatere semnificativă de la Obiectivul pe Termen Mediu (OTM), potrivit deciziei Consiliului UE, iar cu puţin timp înainte de apariţia pandemiei COVID-19 în România, Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv (EDP), în condiţiile în care, în 2019, deficitul bugetar înregistrat de România a fost de 4,6% PIB în termeni cash (4,4% în termeni ESA).
În urma acestor rezultate Comisia Europeana cu aprobarea Consiliului UE a declanşat procedura de deficit excesiv (EDP) pentru depăşirea pragului de 3% stabilit pentru deficitul ESA prevăzut prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. Recomandările aprobate pentru România în cadrul procedurii sunt de a reveni la un deficit de sub 3% până în anul 2024, iar pentru anul 2021 era stabilită o ţintă a deficitului ESA de 7,16%.
Pentru a veni in sprijinul Statelor Membre (SM) ale Uniunii Europene în contextul crizei generate de pandemia COVID-19, Comisia Europeană a declanşat în data de 20 martie, cu acordul Consiliului European, ”clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC).
Pe parcursul anului 2021 bugetul de stat pe anul 2021, precum şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 au fost rectificate de 2 ori.
Sectorul de e-commerce din România este evaluat la aproximativ 7 miliarde de euro pentru finalul…
Ministrul Economiei, Ştefan Radu Oprea, a anunţat că programul Start Up Nation, va beneficia din…
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat vineri că rezultatele investigaţiei sectoriale privind sectorul bancar…
Adâncirea dezechilibrelor fiscale prin solicitarea de facilităţi ar putea avea la bază o speranţă deşartă…
Compania Meta Platforms este vizată de o investigaţie majoră din partea Uniunii Europene legată de…
Parlamentul de la Chişinău a adoptat joi o hotărâre privind desfăşurarea referendumului privind aderarea Republicii…
Acest website folosește cookies