Progresul tehnologic în materie de dispozitive de monitorizare a activității propriului corp promite să revoluționeze domeniul medical

Progresul tehnologic în materie de dispozitive de monitorizare a activității propriului corp promite să revoluționeze do­meniul medical. Începe o nouă eră – a cunoașterii de sine prin măsurare.

Este un ucigaș mut. Fibrilația atrială cau­zează un sfert din atacurile de cord care ucid anual cam 100.000 de britanici. Majo­ritatea nu s-ar întâmpla dacă aritmia car­diacă ar fi tratată, cu condiția să fie însă des­coperită la timp. Analizele sunt scumpe și nu totdeauna precise. Ei bine, ceasurile inteligente ale celor de la Apple sau, în cu­rând, cele de la Fitbit pot detecta aceste aritmii și sunt mult mai ieftine, putând astfel salva sute de mii de vieți.

Este doar un exemplu de revoluție teh­no­­logică despre care se poate spune că va transforma medicina. Ceasurile inteligente și deja diversele alte dispozitive fitness de monitorizare a activității corpului pot înmagazina peste 7.500 de variabile comportamentale și psihologice. Evident că unele sunt mai precise (mai utile) decât altele, dar cu ajutorul procesului de învățare au­to­mată (machine learning) prin care se pot perfecționa, noianul de date poate fi filtrat pentru a livra nonstop o poză în timp real și cuantificabilă a stării de sănă­tate a purtătorului.

Autocunoaștere digitală

Este doar începutul așa-numitului „sine cuantificat“ (quantified self), iar pentru investitorii în sănătatea digitală – o vastă zonă liberă în care să bage (și apoi să scoată) bani. Pentru pacienți, inovațiile în materie de dispo­zitive de monitorizare pe care să le porți asupra ta sunt abia la început. Companiile apar și dispar, dar dispozitivele mobile și cu inteligență artificială vor modela îngrijirea medicală în trei direcții – diagnosticare preventivă, tratament personalizat și gestionarea bolilor cronice. În fiecare di­rec­ție, impactul promis este imens – iefti­ni­rea îngrijirii medicale și salvarea de vieți.

Să le luăm pe rând. Diagnosticul preventiv. Dispozitivele la purtător pot detecta schim­bări subtile care altfel trec neobservate și pacientul ajunge la o formă mai se­veră a bolii, implicit la un tratament mai scump. Senzorii semnalează dacă echilibrul unei persoane mai vârstnice începe să se degradeze (de exemplu, în primele faze ale bolii Parkinson, se modifică balansul mâinilor și mersul). Un inel inteligent poate ajuta o femeie să rămână însărcinată, urmărindu-i ciclul menstrual. La fel, poate detecta o sar­cină la mai puțin de o săptă­mână de la concepere (și sunt multe femei care con­tinuă să bea și/sau să fumeze săp­tămâni întregi până să afle că sunt gravide).

Apoi există promisiunea unei ultraper­so­nalizări. Majoritatea medicamentelor func­ționează la doar 30-50% dintre pacienți pentru că nu sunt personalizate. La o per­soană, de pildă, consumul regulat de ba­nane reglează nivelul glicemiei, la o alta însă îl crește la un nivel care îi poate face rău.

Algoritmii pot transforma volumul imens de date colectate de la dispozitivele purtate în rețete și diete personalizate mult mai eficiente, mai puțin restrictive, deci mai ușor de respectat decât cele create pentru mai multe tipologii umane.

Când medicii vor putea să vadă organismul unui pacient în timp real nonstop, vor putea oferi un diagnostic mai precis și tra­tamente mai bune. Un exemplu – în cadrul unui program-pilot german, acest gen de monitori­zare cardiacă a pacienților a redus morta­litatea și zilele de spitalizare cu o treime.

Bolile cronice

Dispozitivele la pur­tă­tor pot transforma și zona bolilor cronice, cum este diabetul. În proporție de 80%, boala poate fi prevenită doar identificând anumite schimbări în modul de viață al ce­lor predispuși. Aplicațiile software recurg la tactici inteligente de genul celor folosite de antrenorii personali sau de partenerul de viață, dacă este atent, pentru a determina pe cineva să facă mai multă mișcare, să mănânce mai sănătos, să doarmă mai bine.

Chiar și cea mai ușoară schimbare în acest sens – 1.000 de pași în plus pe zi – reduce mortalitatea cu între 6 și 36%, în funcție de cât de sedentară este persoana. Totodată, monitorizarea permanentă mută echilibrul procesului de îngrijire de la ce pot medicii să facă în scurta și ocazionala consultație oferită în cabinet la ce pot face pacienții pentru ei înșiși, nonstop.

Anual, Statele Unite ale Americii cheltu­iesc între 10.000 și 20.000 de dolari per pacient în cazul celor care suferă de diabet, ceea ce ridică tot efortul financiar la aproape 280 de miliarde de dolari pe an (cam jumătate din bugetul total alocat sis­temului public de învățământ). O aplicație care monitorizează și controlează un bolnav de diabet reduce costurile per pacient cu sume între 1.400 și 5.000 de dolari.

Impactul

Scara tuturor acestor beneficii va fi mult mai vastă. Cât de vastă, ne pu­tem da seama abia pe măsură ce dispoziti­vele la purtător vor genera suficiente date cât să conducă la noi și noi inovații. Teh­no­logia e coaptă, iar acesta e principalul motiv de optimism. Circa 200 de milioane de dispozitive au fost vândute în 2020 și această cifră se va dubla până în 2026.

Unu din patru americani poartă un astfel de dispozitiv – ceasurile inteligente servesc drept platformă pentru cei care ino­vează. Într-un an sau doi, acest tip de ceasuri vor putea să măsoare noninvaziv glicemia, nivelul de alcool din sânge sau gradul de hidratare a organismului. La fel, vor urmări markere care indică funcțio­narea rinichilor sau a ficatului. Toate acestea au nevoie acum de analize de sânge. Pe măsură ce aceste dispozitive sunt echipate cu tot mai multe funcții, utilizatorii vor fi tot mai interesați să le poarte.

Riscuri

Ca în cazul oricărei tehnologii, există și temeri. Informațiile medicale ale unei persoane sunt valoroase – pot fi ex­ploatate de companii, asigurători, guverne interesate de control social. Și mai mult, s-ar putea să nu ajungă la cei săraci sau la cei care duc vieți haotice – adică exact la cei care ar avea cel mai mult nevoie de ele.

Dar cea mai mare temere este cea biro­cratică. Responsabilitatea pentru a continua acest progres ține în primul rând de piață. Iar dezvoltatorii au început să plă­tească pentru studii riguroase care să de­monstreze siguranța, eficacitatea și valoa­rea tehnologiilor lor. Sectorul trebuie să clasifice aceste dispozitive și aplicații pe baza eficienței și gradului de intimitate ofe­rite, iar asta îi va ajuta pe medici, asigură­tori și pe autorități să separe companiile bune de impostori.

Medicii joacă și ei un rol vital. Îngrijirea medicală este o industrie conservatoare și nu e rău, dat fiind că miza este chiar viața. Cu toate acestea, acest conservatorism riscă să frâneze adoptarea medicinei digitale nu din motive de siguranță, ci din iner­ția autorităților de reglementare, a organis­melor de standardizare, a asigurătorilor și a școlilor de medicină.

„An app a day“

Este nevoie de reguli pentru a face mai transparentă proprietatea asupra datelor, pentru ca oamenii să înțeleagă și să aibă control cu privire la in­formațiile din și despre propriul corp. Datele pacienților trebuie sincronizate cu sistemele medicale, iar practicienii au nevoie de protocoale privind folosirea noilor tehnologii. Doctorii trebuie pregătiți și re­mu­nerați pentru a putea parcurge datele colectate de dispozitivele mobile și a oferi tratamente digitale. Iar guvernele și asigu­rătorii trebuie să găsească mecanisme prin care să integreze tehnologia aceasta în sistemele medicale publice.

Este o listă lungă de pași necesari, dar be­neficiile în termeni financiari și de să­nătate publică sunt uriașe. Așadar, e bine să ne pregătim, căci îngrijirea medicală va intra curând în era așa-numitei „automă­surări conectate“ sau a „sinelui cuantificat“.

Identitatea medicală

Fluxul permanent de informații medicale accelerează expansiunea unei forme inedite de raportare la propriul corp.

• CE. ­­Analiza personală cuantificată (autocu­noașterea prin măsurare digitală a propriului corp) este o mișcare internațională care reu­nește dispozitivele, principiile și metodele pen­tru a măsura fiecare dintre datele unei persoane, a le analiza și a le partaja cu comunitatea.
• CINE. ­­Mișcarea a fost lansată în 2007 în California de doi jurnaliști ai revistei Wired, Gary Wolf și Kevin Kelly, prin întâlniri între utilizatori și producătorii de dispozitive dedicate urmăririi datelor lor personale. În 2010, Gary Wolf a introdus sintagma de „sine cuan­tificat“ la o discuție TED.

Acest articol a apărut în numărul 140 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty