Prognoze Bloomberg: Evenimentele esențiale care vor influența lumea în 2018

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Economia globală arată foarte bine și, dacă nimeni nu face vreo mare prostie, 2018 umple de optimism guvernele, finanțiștii și oamenii de afaceri, deo­po­trivă. O altă veste bună – dezvol­ta­rea economică nu depinde de data aceasta doar de o regiune sau de un anumit sector. Rămân și multe motive de îngrijorare, iar 2019, anul Brexit-ului de facto, poate fi însă problematic.

Până acum, economia lumii a accelerat susținut, astfel că perspecti­vele în 2018 arată extrem de încurajatoare. Volatilitatea pieței este la un minim istoric și până și scepticii nemți vorbesc pe un ton optimist. „Din infor­ma­țiile pe care le pri­mim și după indicatori, situația este una cât se poate de pozitivă“, spu­ne Clemens Fuest, preșe­din­­tele Institutului IFO din cadrul Uni­ver­­sității München.

În 2018, interesant de urmărit va fi mai curând cum va fi gestionată în continuare creșterea. Am putea avea un punct de inflexiune la finalul lunii septembrie, când Banca Centrală Euro­peană (BCE) ar putea înceta sau tempera achiziția lunară de bonduri. Băn­cile centrale cumpără titluri de stat pen­tru a reduce ratele dobânzilor pe termen lung.

În timp ce Japonia conti­nuă să cumpere, Statele Unite și Uniunea Euro­peană (UE) pariază că pacientul (economia lumii) se simte bine și poate în sfârșit să fie scos de pe aparate.

NU PENTRU TOATĂ LUMEA. Și pesimistul FMI anunță consolidarea „revirimentului global“. În raportul anual dat publi­ci­tății în octombrie, Fondul susține că acum este un bun moment pentru a re­zol­va chestiuni ră­mase nerezolvate din perioada de convales­cență ce a urmat cri­zei financiare – creșterea vârs­tei de pensionare sau ușurarea proce­sului prin care companiile pot angaja sau concedia.

Economiștii Bloomberg anticipează că eco­nomia americană va crește cu 2,5%, a Chinei cu 6,4%, cea japoneză cu 0,9% și cea germană cu 1,6%. În mai toate exemplele, cifrele sunt aliniate cu creșterea prog­nozată pentru 2017, care s-a dovedit peste ce se anticipase.

Dar de reviriment nu a beneficiat toată lumea. FMI atrage atenția că perspecti­vele sunt destul de sumbre pentru multe dintre statele din Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu sau America Latină.

Chiar și în statele prospere, categoriile sărace vor continua să sufere. În SUA, creș­­terea salarială rămâne anemică, chiar dacă rata șomajului este extrem de scă­zută. Cu toate acestea, chiar dacă nu se bu­cură toată lumea de ea, o creștere ra­pidă a economiei rămâne preferabilă unei stag­nări sau, mai rău, declinului econo­mic. Un motiv de optimism ține de faptul că această creștere globală pare să se ba­zeze pe fundamente solide.

CREȘTERE SINCRONI­ZATĂ. Judecând într-o spirală pozitivă, consumatorii în­cre­zători cheltuie, fapt care le permite an­gajatorilor să angajeze și să facă inves­tiții, ceea ce alimentează consumul. Inves­tițiile globale ale companiilor pe echipamente și fabrici sunt la cote foarte ridicate și mai lasă loc de creștere chiar și în urmă­torii ani, cred economiștii de la JP­Morgan Chase & Co. „Creș­­terea sincro­nizată reflectă o reveni­re a ciclului profita­bi­lității globale ceea ce a stimulat încrederea investitorilor și a consumatorilor în mai toate colțurile lumii“, au adăugat aceș­tia. Altfel spus: „Dez­vol­tarea econo­mică nu depinde doar de o regiune sau de un anumit sector“, explică Richard Turnill, stra­teg de inves­tiții în cadrul BlackRock Inc. din Londra.

O creștere sănătoasă pune lumea într-o mai bună poziție pentru a face față urmă­toarei recesiuni, oricând va fi să vină. Guvernele se luptă cu recesiunea coborând ratele dobânzilor, reducând taxele și sti­mulând consumul. Dar aces­te instrumente nu mai sunt eficiente, dacă ratele dobânzilor sunt deja scăzute, iar datoriile publice atât de ridicate încât guvernele nu-și permit deficite bugetare mai mari decât sunt deja. Obiectivul factorilor de decizie este acum să normali­zeze ratele dobânzilor și să repare sistemul financiar al unor state.

RISCURI DE LUAT ÎN CALCUL. Nimeni nu exclude nici următoarea criză. Întrebarea- cheie pentru 2018 este dacă oamenii de afa­­ceri și consumatorii deopotrivă vor con­tinua să ignore câteva dintre amenin­țările geopolitice, unele destul de înfrico­șă­toare. Până acum, din păcate, așa a fost. Cel mai proaspăt și bun exemplu este Coreea de Sud, amenințată militar de vecinii de la Nord, zguduită de scan­­daluri de corupție, ba chiar primind un avertisment din partea președintelui american, Donald Trump, legat de supra­viețuirea acordului de liber schimb cu SUA. În ciu­da acestui context negativ, sud-co­reenii nu au redus consumul, iar acți­unile companiilor listate sunt la niveluri-record. Coreea de Sud este foarte în­cre­ză­toare privind perspectivele econo­mice, astfel că are în vedere chiar o creș­tere a ratei dobânzii.

Pe partea cealaltă a pla­netei, economia britanică performează mai bine decât se aștepta mai toată lu­mea pe fondul Brexit-ului care, conform calendarului, se va materializa în martie 2019.

Performanța economică este cu atât mai remarcabilă dacă luăm în conside­rare modul destul de stângaci în care guvernul de la Londra, condus de Theresa May, a gestionat până acum discuțiile.

Referindu-ne la Spania, a patra economie a UE ar putea pierde o cincime din PIB, dacă în cele din urmă Catalonia se va des­prinde. Deocamdată, Spania a reușit să aibă cea mai rapidă creștere econo­mică la nivelul celor mai mari economii din spațiul european.

DILEME. O altă chestiune de urmărit în 2018 este cum se va reconfigura UE prin prisma Brexit-ului, a crizei din Spania, dar și pe fondul diferen­țelor de viziune dintre președintele fran­cez, François Macron, și cancelarul german, Angela Merkel. Macron își dorește o mai mare integrare fiscală, lucru cu care nemții nu se simt foarte confortabil. „Există o fereastră de oportunitate“ ca, în prima jumătate a anului viitor, cei doi lideri europeni să ajungă la un compromis în materie de guvernare, crede Fuest de la IFO. În a doua parte a anului, UE va avea alte centre de interes – se apropie termenul-limită al Brexit-ului, scrutin pentru Parlamentul European și alegerea unui nou președinte al BCE.

Dintre toate punctele nevralgice, Sta­tele Unite au șanse mari să clatine barca mondială, cel puțin așa indică unele ana­li­ze. Potrivit unei „matrice globale de risc“ generate de Dun & Bradstreet Inc., patru din zece cauze de risc vin din SUA. Cel mai mare risc este legat de faptul că politicul va frâna strategiile de creștere economică. Alte trei posibile cau­ze de risc – FED crește prea rapid rata dobânzii, reforme fiscale neadecvate și productivitate sub așteptări.

ȘI ASIA. Anul viitor, creșterea economică a Chinei este așteptată să scadă ușor în contextul în care președintele Xi Jinping, reales pentru încă cinci ani în cea mai înaltă funcție în stat, presează pentru sti­mularea productivității prin măsuri radicale – închiderea companiilor cu per­for­manțe slabe.

În Japonia, 2018 ar putea fi anul în care Agenția de Servicii Financiare va presa companiile non-financiare nipone să pună mai bine în mișcare capitalul uriaș pe care stau – 2,2 trilioane de dolari. Inves­tiții mai mari în fabrici și echipamente pot ajuta la combaterea forțelor dezinfla­țio­niste (prețurile scăzute și cererea agre­gată redusă pot fi astfel de forțe, n.r.). O mare dilemă pentru premierul Shinzo Abe este dacă îl va reconfirma pe Haruhiko Kuroda ca guvernator al Băncii Centrale a Japoniei, ceea ce ar fi o premieră pentru această țară.

O altă chestiune problematică a economiei globale ține de faptul că revirimentul s-a construit pe prea multe datorii, ceea ce va pune companiile din nou într-o situație delicată în momentul în care ine­vitabila scădere ciclică se va reinstala. „Când va veni noul declin economic? Nu anul acesta, nici în 2018, posibil în 2019“, spunea în septembrie Bruce Richards de la Marathon Asset Management LP.

Sunt și voci care, în contextul actual, îl invocă pe economistul Hyman Minsky care spunea că stabilitatea generează propria instabilitate alimentând supraîncrederea și bulele. În octombrie, guvernato­rul Băncii Poporului, Zhou Xiaochuan, aprecia că „dacă suntem prea optimiști când lucrurile merg de la sine, se acu­mu­lează tensiuni care în cele din urmă vor duce la corecții severe, ceea ce econo­miștii numesc adesea Momentul Minsky. De asta ar trebui să ne ferim“.

Așadar, rămân pe masă destul de multe motive ca omenirea să fie precaută. Deo­camdată, ne putem bucura de contextul favorabil sau altfel spus mai bine de atât, acum nu se poate.

Optimism & pesimism

Investițiile globale ale companiilor pe echipamente și fabrici sunt la cote foarte ridicate.

• ANUL CRITIC. 2018 va fi decisiv pentru cum se va reconfigura UE prin prisma Brexitului, a crizei din Spania, dar și pe fondul viziunilor diferite ale lui François Macron și ale Angelei Merkel.
• CREȘTERI. Bloomberg anticipează că economia americană va crește cu 2,5%, a Chinei cu 6,4%, cea japoneză cu 0,9% și cea germană cu 1,6%.
• OBIECTIVE. Guvernele trebuie să normali-zeze ratele dobânzilor și să repare sistemul financiar al unor state, pentru ca următoarea criză să nu le prindă cu garda jos.

Articol preluat din Bloomberg Businessweek

de Peter Coy; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images