Profeții bursiere

Cei care își amână investițiile în așteptarea momentului perfect – altfel spus, cel mai scăzut nivel al acțiunilor – nu mai au prea mult de stat pe margine. Cel puțin asta rezultă dintr-un studiu recent al Deutsche Bank, potrivit căruia prețul acțiunilor va scădea cu 25% în vara lui 2023, când este de aștep­tat ca economia americană să intre în recesiune.

Și e bine de știut că fereastra de oportunitate nu va fi largă, pentru că analiștii aceleiași bănci spun că situația se va restabili către finalul anului viitor.

La baza anunțatei recesiuni ar sta politica Fed (banca centrală a Statelor Unite) și a Băncii Centrale Europene de creștere substanțială a dobânzilor de politică monetară. Cele două instituții sunt hotărâte să pună capăt inflației cu orice preț. Iar aceasta va fi o recesiune moderată (în cel mai bun caz) în Statele Unite și, implicit, în Europa. Și tot pe nota de plată va veni o creștere importantă a ratei șomajului.

Predicțiile bancherilor germani merg foarte în detaliu, iar investitorii pasionați mai ales de bursa americană ar putea să-și ia notițe. Concret, ei spun că indicele S&P 500 se va situa în jurul pragului de 4.500 de puncte în prima jumătate a lui 2023, față de aproape 4.000 de puncte în ultimele zile ale lui noiem­brie 2022, pentru ca în lunile următoare să piardă 25% din valoare. Iar în decembrie 2023 ar urma să se întoarcă la 4.500 de puncte.

Scăderea produsului intern brut american va veni mai ales dintr-o încetinire a vânzărilor pe zona de bunuri și articole pentru casă, crede David Folkerts-Landau, economistul-șef al Deutsche Bank. Iar S&P va avea de suferit, pentru că este foarte mult conectat la aceste două piețe. Nu e altceva decât un revers al medaliei pentru ce s-a întâmplat în plină pandemie, când consumul de articole pentru casă a atins cote maxime. Ca o informație de context, S&P 500 este unul dintre indicii-cheie ai pieței americane, ală­turi de Dow Jones, Russell și Nasdaq, și oglin­dește performanța a 500 companii de talie mare. Printre acestea putem enumera Apple, Microsoft, Amazon, Tesla sau Johnson & Johnson.

BIG PICTURE. O lărgire și mai mare a perspectivei ne arată că, de fapt, nu se va întâmpla nimic drama­tic. Într-o analiză a evoluției acțiunilor americane de la începutul lui 2020 până astăzi, jurnaliștii de la The Economist arată că fix cu 25% a crescut indicele S&P între ianuarie 2020 și noiembrie 2022. Cu alte cu­vinte, prețurile minime din vara anului viitor – dacă e să ne luăm după analiza Deutsche Bank – reprezintă, într-o oarecare măsură, o întoarcere în ianuarie 2020. Parcă nu mai sună așa catastrofal și, în lectură inversă, oportunitatea de investiții nu mai pare una ieșită din comun.

Fără îndoială, vedeta ultimilor trei ani a fost energia, domeniul cu o creștere mai mare decât IT-ul, care, ani la rând, se obișnuise să conducă deta­șat clasamentele. Mai mult decât atât, în vremurile prepandemice, giganții din petrol și gaze erau priviți cu compasiune de investitori și analiști, fiind consi­de­rate niște businessuri anchilozate, care țin exclusiv de domeniul trecutului. Mai ales războiul din Ucraina a schimbat percepția. Cele mai proaste per­formanțe le-au avut companiile din imobiliare și servicii de streaming, precum și băncile. Și, apropo de preconi­zata scădere de vara viitoare, poate că în aceste zone ar trebui căutate marile ocazii de cum­pă­rare.

TREI ETAPE. Mai departe, analiza The Economist împarte intervalul ianuarie 2020 – noiembrie 2022 în trei etape: faza de lockdown, perioada de redeschidere a economiei și, acum, era inflaționistă. În lockdown, câștigători au fost Amazon (a crescut cu 79%) și Netflix (plus 59%). Iar pierzători au fost, după cum se știe, cei din imobiliare, energie și băncile. Sfârșitul acestei prime etape este data de 8 noiembrie 2020, ziua precedentă anunțului Pfizer în privința vaccinului său revoluționar.

În faza de redeschidere, la putere au venit companiile din energie, serviciile financiare, tehnologia și imobiliarele. Creșterile au fost masive, iar inflația, chiar dacă și-a făcut loc în limbajul cotidian, nu era privită drept un pericol de moarte.

La începutul acestui an – cea de-a treia perioadă –, relaxarea Fed s-a transformat în groază. Pe piața de capital, asta s-a tradus în scăderi cvasigenerale. Desigur, energia a constituit excepția și nu e greu de bănuit de ce. Câștigătorii din prima perioadă s-au transformat în marii pierzători, adică cei din tech, servicii de streaming și comerț.

Mutatis mutandis, Bursa de Valori București nu a suferit șocuri prea puternice, iar până în toamnă, cel puțin, părea imună la multiplele crize în desfășu­rare. Evident, și la noi energia este marele câștigător. Cu mențiunea că marile companii energetice de stat reprezentau o bună parte din constituția indicelui principal BET încă dinaintea pandemiei. Dacă unii dintre investitori le priveau cu circumspecție în vre­muri normale, au avut timp să se răzgândească. Iar numărul lor a crescut substanțial în ultimii trei ani: de la 54.000 în martie 2020 la aproape 130.000 în această vară.

Și nu e deloc exclus ca o eventuală recesiune să accentueze, paradoxal, trendul.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.