Profesioniștii riscului

Pasăre rară până acum cinci-șapte ani, capitalul de risc (venture capital, în formulare originală) devine tot mai prezent în ecosistemul antreprenorial ro­mâ­nesc. Investițiile de risc ale unor fonduri locale sau regionale scot la lumină idei și personaje cu totul noi care schimbă radical fața mediului de busi­ness.

Aceste instrumente investiționale (fondurile provin de la persoane bogate sau de la instituții financiare) au început să fie vizibile exact în perioada în care ne întrebam mai mult sau mai puțin retoric ce o să punem în locul „titanilor“ de altădată care dădeau semne de slăbiciune. Un inventar al numelor acestora este inutil, cazurile fiind ultracunoscute.

Începând cu anul 2000, investițiile de risc în teh­nologie au fost popularizate la nivel global de succesul fulminant al unor (pe atunci) startupuri care astăzi reprezintă o bună parte din lumea în care trăim. Suspecții de serviciu sunt Google, Facebook, Uber, Airbnb. Cu toții au primit sprijin de la investitorii de risc. Cu banii lor, startupurile au putut să iasă din garaj și, ulterior, să decoleze spre culmile ocupate de cele mai valoroase companii din lume. După cum le spune și numele, fondurile cu capital de risc au o rată de eșec ridicată, însă randamentele inves­tițiilor norocoase acoperă cu vârf și îndesat pierde­rile celorlalte.

SINCE 1958. Capitalul de risc are o istorie lungă în Statele Unite, mai precis de prin 1958, când a apărut un act normativ care legifera fondurile ce investeau în companii mici. Autoritatea de reglementare a acestei activități fusese inventată cinci ani mai de­vreme de președintele american din acea vreme, Dwight D. Eisenhower. Mai mult, legea res­pectivă oferea acces la împrumuturi cu dobânzi scăzute, garantate de stat, pentru a finanța compa­niile mici din America. Prima investiție a unui fond de capital de risc a fost făcută într-un startup din domeniul semiconductorilor și a patentat relația strânsă dintre venture capital și inovația tehnologică din Silicon Valley.

În ultimii ani, populația investitorilor de risc a crescut mult și la noi. Deja putem opera cu primele statistici. Potrivit Activize, o firmă de consultanță pentru acest sector, totalul investițiilor în startupuri tehnologice se ridică la 300 de milioane de euro (circa 330 de milioane de dolari).

Pe final de an, am asistat la o tranzacție care ne-a amintit de ascensiunea UiPath din cel puțin un punct de vedere: Earlybird, fondul care a investit în unicornul cu origini românești, este unul dintre cei doi investitori noi care și-au pariat banii pe FintechOS, un startup care vinde o tehnologie către bănci și firmele de asigurări din 20 de țări și trei continente. FintechOS, compa­nie care se află de-abia în al doilea an de funcțio­nare și înregistrează pierderi operaționale, a fost evaluat la 50 de milioane de dolari. De altfel, puteți citi povestea extinsă a tranzacției în numărul curent al revistei NewMoney.

Cerul este limita. În interviul pe care l-a acordat publicației noastre, Teodor Blidăruș, CEO și cofondator al companiei, a spus că avantajul companiilor sprijinite de venture capital constă în faptul că se pot concentra pe creștere și nu-și mai pun problema obținerii unui profit care le-ar asigura supraviețu­i­rea, însă le-ar face să piardă fereastra de oportunitate. Pentru ca lucrurile să fie mai clare, FintechOS are venituri de puțin peste patru milioane de dolari, în vreme ce piața totală de tehnologie pentru in­dustria finan­ciară se ridică la 32.000 de miliarde de

dolari. Practic, cerul este limita potențialului de creștere.

Earlybird este unul dintre marile fonduri de risc cu acoperire europeană pe harta cărora se află și România. Acesta oferă finanțare în special pentru faza de creștere a companiei, nu neapărat pentru momentul zero. Vorbim în cazul său de investiții care pot merge de la 500.000 de euro până la zece milioane de euro. Din aceeași categorie fac parte GapMinder și Gecad Ventures, ambele fonduri având componentă locală.

Marea frenezie în materie de capital de risc este vizibilă într-o altă zonă, cea a investițiilor mici (câteva sute de mii de euro) care se fac în fazele incipiente ale afacerii. Aici avem de-a face cu business angels, cu acceleratoarele tehnologice sau cu fondurile de mici dimensiuni. Doar anul acesta au apărut două fonduri de acest fel. În primăvară, 12 oameni de afaceri români, printre care avocatul Ion Nestor și omul de afaceri vâlcean Dumitru Becșenescu, puneau bazele 0-Day Capital, cu o ca­pitalizare de 1,3 milioane de dolari, care caută investiții cuprinse între 50 și 150.000 de do­lari. De asemenea, a apărut RocaX, un fond de tehnologie desprins din Roca, unul dintre primele fonduri de private equity cu capital local.

În aceeași ordine de idei, să nu uităm că, anual, sunt organizate în jur de o sută de evenimente de­dicate startupurilor – în medie, două pe săptămână –, potrivit Activize.

Fenomenul se va amplifica și mai mult, pe măsură ce numărul investițiilor de succes va crește. Oricum, în această lume, banii nu sunt suficienți. Stomacul tare e cel obligatoriu.