Probleme în paradis

Pe 9 noiembrie, 11.000 dintre angajații Meta (com­pania-mamă a rețelei sociale Facebook), adică 13% din totalul personalului, și-au pierdut locurile de muncă, în cadrul celei mai ample concedieri în masă din istoria de aproape 19 ani a corporației. Iar Meta nu este sin­­gura companie din Big Tech care nu se simte prea bine.

Acum un an era de neimaginat ca titanii din Silicon Valley, supercompaniile care le-au generat averi de sute de miliarde de dolari fondatorilor, să aibă ne­plăceri financiare. Pandemia le accentuase ascensiunea și vremurile de prosperitate păreau să fie fără de sfârșit. Inflația, războiul și poate chiar atingerea unui nivel de maturitate pentru unele dintre ele au schimbat cursul istoriei.

EU SUNT DE VINĂ“. Concentrându-ne deocamdată strict pe Meta, întrebarea este unde a greșit atât de amarnic atotputernicul său șef, Mark Zuckerberg – cel care, de altfel, și-a asumat întreaga responsabilitate pentru eșecul de etapă al companiei. Într-o lungă scrisoare către angajați, CEO-ul spune că, încurajat de avântul online-ului din perioada COVID, a supra­estimat potențialul de creștere și, în conse­cință, a ridicat investițiile la un nivel nesustenabil.

Autorii unei analize din revista britanică The Eco­nomist arată că puterea aproape discreționară de care se bucură Zuckerberg este miezul problemei. Miliardarul are 54% din drepturile de vot, ceea ce pune în derizoriu obiecțiile oricărui alt acționar.

O situație asemănă­toare observăm și la Alphabet, compania-mamă a Google, unde fondatorii dețin 51% din drepturile de vot. Concentrarea puterii nu este însă o regulă gene­rală pentru Big Tech.

Facebook nu mai este vedeta atrăgătoare de acum 10-15 ani. Publicul i-a îmbătrânit, iar capacitatea platformei de a atrage utilizatori tineri se do­vedește extrem de limitată. Parte din conținut este toxic, motiv pentru care Zuckerberg a încercat o schimbare de percepție prin transformarea Facebook în Meta. Și, cel mai important, veniturile din publicitate sunt sub așteptări.

Capitalizarea bursieră a Meta era în preajma concedierilor cu aproape 75% mai mică decât la începutul lui 2022. Pierderea s-a mai diminuat după ce, pe 10 noiembrie, întreaga bursă americană a urcat spec­taculos, pe fondul unor vești mai bune despre perspectivele inflației. Spre exemplu, valoarea de piață a Apple s-a apreciat cu aproape 191 de miliarde de dolari – cea mai mare creștere din istoria bursei americane. La jumătatea lui noiembrie, acțiu­nile Meta erau cu „doar“ 66% mai ieftine decât în ianuarie 2022.

Zuckerberg e conștient că nu din social media își va recupera gloria de altădată, așa că a pariat agre­siv pe metavers, un business care deocamdată în­ghite bani. Conform revistei The Economist, inves­tițiile în metavers ar urma să fie de 20 de ori mai mari decât cele alocate de Steve Jobs pentru crea­rea și lansarea iPhone. În acest moment e aproape imposibil de spus dacă pariul șefului Meta este unul corect.

De fapt, acum, toate deciziile sale, luate de unul singur, sunt sub semnul întrebării. O bună sursă de inspirație ar putea fi chiar Apple, dacă tot a fost folosit ca termen de comparație. Tim Cook, la doi ani după preluarea funcției de CEO, a luat masa cu Carl Icahn, unul dintre cei mai temuți investitori activiști din America și, ulterior, a discutat în board una dintre solicitările sale. La fel, Microsoft a adus în board un astfel de investitor – e vorba despre Mason Morfit. Și la Apple, și la Microsoft, fondatorii au pierdut de mult controlul absolut.

Nici viitorul Twitter nu e privit cu ochi prea buni de analiști, după preluarea de către Elon Musk la sfârșit de octombrie. De altfel, venirea celui mai bogat om din lume la conducerea rețelei sociale a fost urmată de concedierea pe repede înainte a 7.500 de oameni, adică jumătate din personal. Luciditatea ma­nagerială a lui Musk e cât se poate de chestiona­bilă, având în vedere că, la scurt timp după această măsură, și-a rugat angajații „supraviețuitori“ să îi întrebe pe unii dintre foștii colegi dacă nu doresc să revină la lucru. Cât despre democratizarea actului de decizie, Elon Musk face drumul invers la Twitter, companie care a fost deja delistată de pe bursa americană.

Însă problemele rețelei Twitter sunt infinit mai mari decât cele cu care se confruntă Meta. Facebook a rămas profitabilă, în vreme ce Twitter pierde circa patru milioane de dolari pe zi, ceea ce poate aduce falimentul, după cum admite însuși Elon Musk. Iar delistarea și unele schimbări editoriale controversate, precum intenția de a redeschide conturile lui Donald Trump sau ale parlamentarei repu­blicane Marjorie Taylor Greene, nu par să aducă lucrurile pe linia de plutire.

Având în vedere că rata de penetrare a telefoniei mobile, publicitatea online și consumul de servicii de streaming au ajuns toate pe un platou, niciunul dintre titani nu se poate aștepta la vremuri mai bune. Unde mai pui că au început să se calce pe picioare, ceea ce duce la o și mai mare creștere a concurenței.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.