Problema de 6,6 miliarde de euro a fondurilor de pensii
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Misiunea fondurilor de pensii private de a găsi instrumente cu randamente mari și riscuri mici devine tot mai complicată. Ceea ce înseamnă o problemă de 6,6 miliarde de euro.
În mai puțin de un deceniu de prezență în România, fondurile de pensii private au acumulat active de 6,6 miliarde de euro, iar investițiile realizate din contribuțiile angajaților au adus până acum câștiguri de 1,2 miliarde de euro. Cum legea nu le permite să se aventureze către instrumente mai riscante, dar mai profitabile și cum dobânzile sigure oferite de bănci sau de stat au ajuns la minime istorice, administratorii pensiilor private se uită tot mai mult către Bursă.
Oportunități. Fondurile de pensii private sunt cel mai mare investitor instituțional de pe Bursa de Valori București (BVB). Mai mult, expunerea lor pe piața de capital s-a dublat în ultimii opt ani, ajungând la 19,2% din active la sfârșitul lui 2015. În acest moment, fondurile de pensii au plasamente de circa un miliard de euro pe Bursă, iar administratorii lor văd în continuare potențial de creștere. „Consider că BVB are foarte mult spațiu de creștere, atât în sens de valoare a emitenților listați, cât și prin noi listări“, spune Mugur Popescu, membru în consiliul director și președinte al comisiei de investiții din cadrul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Care ar fi acest spațiu? Retailul, telecomul sau domeniul IT sunt câteva dintre segmentele care ar putea atrage investiții din partea fondurilor de pensii, crede Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii și președinte APAPR. „În perspectivă, am putea vedea noi oportunități pentru diversificarea investițiilor prin listarea unor noi emitenţi atât din sectoarele din care au venit deja listări, cât mai ales din alte sectoare importante pentru economie, care sunt încă puțin sau chiar deloc reprezentate pe bursă“, precizează ea.
Randamente. De la lansarea în mai 2008 a pensiilor private obligatorii (Pilonul II) și până la finalul lunii septembrie 2016, câștigurile realizate de acestea – diferența dintre activele nete și contribuțiile brute – au ajuns la 1,2 miliarde de euro. „Media (randamentelor, n.r.) la nivelul pieței este de 9,6% pe Pilonul II, și de 7,24% pe Pilonul III, chiar și într-un context economic mai dificil, care a pus presiune pe piețele financiare și a dus, implicit, la scăderea dobânzilor și la evoluții slabe ale pietei de capital“, explică Țintoiu. Performanțele fondurilor, adaugă ea, trebuie judecate pe termen lung, deoarece economisirea pentru perioada pensionării prin aceste instrumente este, în sine, un demers pe termen lung. Anul trecut, câștigurile realizate de fondurile de pensii obligatorii au fost de circa 143 de milioane de euro.
În ultimele 24 de luni, rata medie de rentabililitate a tuturor fondurilor de pensii private a fost de 4,1%. Din acest punct de vedere, pe primele locuri se află BCR (4,93%), VITAL (4,49%) și NN (4,47%).
Cât ar trebui să economisim? Cei 3,2 milioane de participanți care au început să contribuie încă de la debutul Pilonului II (mai 2008) au reușit să strângă în contul de pensie o medie de 6.225 de lei (1.377 de euro), reiese din datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Întrebat cât ar trebui să economisească un participant pentru a-și asigura un venit decent la pensionare, Mugur Popescu spune că există mai multe variabile care trebuie luate în considerare pentru a face un calcul cât mai corect.
„Putem estima în linii mari că trebuie să pui deoparte 10-15% din venituri toată viața pentru a te bucura de o pensie pe care ai putea-o caracteriza drept decentă“, spune el, adăugând că o altă abordare empirică utilizată în Europa de Vest este că „trebuie să economisești astfel încât valoarea totală a activelor lichide la momentul retragerii din activitate să fie de 20 de ori mai mare decât valoarea pensiei anuale de care vrei să te bucuri“.
În prezent, un angajat care lucrează în condiții normale de muncă are de plătit o contribuție lunară la asigurările sociale de 26,3% (din care el suportă 15,8%, iar angajatorul 10,5%). O parte din această contribuție ajunge la buget, iar o parte la Pilonul II, al pensiilor private obligatorii. Pilonul III este facultativ.
Contribuția la Pilonul II ar fi trebuit să ajungă la 6% în 2016, însă, din motive bugetare, anul acesta procentul a fost înghețat la 5,1%. „Vorbim de sume care ajung la ordinul a zeci de milioane de euro în minus în conturile participanților“, explică Raluca Țintoiu. În 2007, contribuțiile la pensiile private obligatorii ar urma să fie majorate la 5,5%. Când se va acoperi și diferența? E o altă dilemă de zeci de milioane de euro.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Pensiile private, în cifre” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Activele întregului sistem de pensii private (obligatorii și facultative) au ajuns la circa 6,4 miliarde de euro la jumătatea acestui an (3,85% din PIB), potrivit datelor ASF.[/vc_column_text][vc_column_text]PARTICIPANȚI. În iunie, numărul participanților activi a fost de 3,98 de milioane, respectiv 59,4% din totalul participanților.
ECONOMII. Valoarea medie a unui cont pentru cei 6,53 de milioane de participanți ai Pilonului II a fost de 4.228 de lei la nivelul lunii iunie 2016.
PENSII FACULTATIVE. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) au atins în iunie 2016 valoarea de 1,35 miliarde de lei, echivalentul a circa 0,3 miliarde de euro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Explicație FOTO: Rembrandt – Portret de bătrân în roșu. Olandezii de la NN sunt cei mai mari administratori de pensii private din România. Sursa foto: Guliver / Getty Images
